Clădirea deosebit de spectaculoasă este o construcție interbelică în stil neo-românesc, cu ușoare influențe art-nouveau la fațadă, fiind construită în anul 1927 după planurile arhitectului Statie Ciortan (1876-1940). Stilul Art Nouveau a avut un impact ce poate fi obervat în arhitectura unor clădiri din centrul vechi al orașului Târgoviște, sau în forma național-romantică a stilului neo-românesc timpuriu. În plus, în perioada interbelică, stilul arhitectural neo-românesc a evoluat în mare măsură, în timpul stagiilor inițiale, în cadrul curentului Art Nouveau, uneori suprapunându-se, iar această clădire este un interesant produs al acelei perioade. Impunătoarea construcție se află în orașul Târgoviște, pe strada I. C. Vissarion (cea mai mică stradă din orașul de la Chindie, fostă strada Stematiu), având poziția nr. 636 și indicativul Db—II-m-B-17314, așa cum reiese din Lista Monumentelor Istorice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113, din 15 februarie 2016.
Deși are cea mai scurtă desfășurare urbanistică, totuși, pe strada poetului rămas în uitare și care a fost „plugar acasă și fantastic în gândire, trăind între târnăcop, lopată și manuscrise, literat în paginile revistelor bucureștene, om de știință asistat de un cal și un câine, în bordeiul lui din Costești-Vale”, alături de clădirea fostei Bănci Naționale a României, se mai află Casa generalului Virgil Bianu (1874-1948) – aceasta fiind trecută în Lista Monumentelor Istorice din județul Dâmbovița, la poziția 635, ca fiind Casa Dumitru Dincă (1900), având indicativul Db-II-m-B-17314, precum și Casa generalului Constantin Sănătescu (1885-1947), care se află la poziția 634, unde este menționată ca fiind Casa Mihai Stănescu, o construcție din anul 1890, în stil eclectic, având indicativul Db-II-m-B-17316. Astăzi, clădirea impunătoare aflată în imediata apropiere a Palatului administrativ al orașului Târgoviște, deservește ca sediu al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Dâmbovița.
Având în vedere că foarte puțini cunosc cine a fost arhitectul Statie Ciortan, cel care a proiectat clădirea Administrației Financiare din Târgoviște, se cuvine să facem o scurtă prezentare a activității acestuia. Statie Ciortan s-a născut în 1876 în comuna Roșiuța, județul Mehedinți și a absolvit în anul 1904 Școala de Arhitectură din București, unde i-a avut ca profesori de arhitectură pe Ion Mincu (1852-1912) și Ermil Pangratti (1864-1931), cărora le datorează înclinația spre stilul neo-românesc. A fost arhitect șef și director al Direcției Tehnice din cadrul Ministerului de Finanțe, activitatea sa fiind completată cu cea de profesor la Școala Superioară de Arhitectură din București, între anii 1929-1932, a condus Societatea Arhitecților din România, iar ulterior, în anul 1932, Statie Ciortan a fost numit decan al Corpului Arhitecților Români (până la 15 noiembrie 1940).
În calitatea sa de director al Departamentului Tehnic din cadrul Ministerului de Finanţe, arhitectul Statie Ciortan a proiectat mai multe sedii de percepţii fiscale atât în Bucureşti, cât și în țară. Printre clădirile proiectate se numără Administrația Financiară din Ploiești, actualul Tribunal din Ploiești și Judecătoria Ploiești, clădirea Primăriei Municipiului Pitești, fosta Vamă a Poștei din București, Tipografia Imprimeriile Statului care a găzduit sediul Monitorului Oficial, iar în prezent Arhivele Naționale ale României, fostul conac Jean Luca Niculescu din Balotești, fosta casă de odihnă a Ministerului Finanțelor din Predeal, sediile Administrațiilor Financiare din Buzău și Câmpulung, Imobilul Vămii din Botoșani, Vila Mariana din Sinaia (numele vilei a fost pus în onoarea fiicei sale, Maria. În plus, Statie Ciortan deținea și o casă de vacanță în stațiunea Eforie Nord, denumită Emil-Ionel, după fiul său), precum și numeroase locuințe din București. Arhitectul Statie Ciortan a decedat la 28 decembrie 1940, în locuința sa de pe strada Schitul Maicilor, nr. 7, din București.
Surse:
–Enciclopedia orașului Târgoviște, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2012;
-Sidonia Teodorescu, Raluca Niculae, Andrei Bîrsan, Vasile Țelea, Dicționar al arhitecturii românești moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele A-C, București, 2012;
– Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 bis, din 15 februarie 2016, Ministerul Culturii, Lista Monumentelor Istorice 2015 – Județul Dâmbovița.
Prof.dr. Cornel Mărculescu