„Așa cum se aprinde în Biserica Domnului făclie din făclie, lumină din lumină, credința nopților de denie din stranele statornice ale patriei să ne întindem brațele, ca să aprindem lumina drepturilor și veșniciei românești”. (Ion Antonescu)

Distrusă, Basarabia trebuia să-și refacă în primul rând drumurile și clădirile. În acest scop, la 10 octombrie 1942, din bugetul administrației locale pe anul 1942-1943, s-au livrat 86.000.000 lei pentru lucrări edilitare, 195.000.000 lei pentru comunicațiile rutiere și feroviare, iar pentru lucrările edilitare de la instituțiile administrative s-au repartizat 77.161.891 lei. De asemenea, fiind una dintre cele mai frumoase și bogate ținuturi agricole românești, noua conducere și-a îndreptat atenția din primul moment spre agricultura din Basarabia, pentru a face să rodească mânoasele lanuri, în toată suprafața cultivabilă, pentru a aduce aurul producției agricole, cel mai curat și cel mai adevărat, în casa țăranului cultivator și în patrimoniul național s-a îndreptat din primul moment toată atenția noastră.

Un mare număr de sate erau depopulate, inventar agricol inexistent, vitele de muncă puține, în număr de 141.646 capete. Printr-un efort extraordinar al aparatului de stat, fără deosebire de grad și specialitate și munca depusă de populație, s-a recoltat întreaga suprafață a provinciei, de 2.643.015 ha. Din această recoltă s-a asigurat hrana populației pe timp de un an și s-au satisfăcut nevoile de însămânțare ale terenurilor agricole, s-a aprovizionat armata și țara, pentru hrană și sămânță cu 28.755 vagoane cereale. S-a arat în toamna anului 1941 o suprafață de 787.989 ha și s-au însămânțat 344.383 ha cu grâul de toamnă. Planul agricol de primăvară s-a îndeplinit într-un procent de 97,8%, astfel încât s-au însămânțat în primăvară 2.137.836 ha. Aceste realizări au fost posibile prin numărul de tractoare și vitele achiziționate.

S-au dat posibilități și s-au creat condiții de siguranță agricultorilor din regat, care au venit cu inventarul propriu, pentru a cultiva terenuri în Basarabia, s-au creat 47 ateliere pentru separarea tractoarelor, s-au organizat și reglementat munca obligatorie, s-a întocmit planul de cultură pentru anul 1942/1943. S-au acordat scutiri totale până la 1 aprilie 1942 pentru impozitele agricole, clădiri și profesii. Activitatea comercială a fost impusă numai de la 1 ianuarie 1942, cu reducere de jumătate din impozite. Cu toate aceste scutiri și degrevări fiscale s-a realizat în exercițiul financiar pe 1941/1942 până la 1 aprilie 1942, încasări din impozite în sumă totală de 569.086.282 lei.

Politica și principiile călăuzitoare ale guvernului provinciei în materia finanțelor publice a fost refacerea Basarabiei în toate sectoarele de activitate. Astfel, bugetul de cheltuieli pe anul financiar 1942/1943, s-a cifrat la suma de 3.578.000.000 lei, din care cea mai mare parte a fost alocată operei de reconstrucție în toate domeniile. Pe lângă sumele prevăzute în buget, s-a mai întocmit și un plan de investiții, pentru care s-a alocat suma de 1.050.000.000 lei necesară lucrărilor de reparație a Uzinelor comunale, drumurilor, școlilor și bisericilor.

Referindu-se la starea drumurilor și a podurilor, guvernatorul a prezentat starea jalnică a acestora și a enumerat realizările obținute în pofida lipsurilor și a greutăților: s-au construit din nou 450 km de drum împietrit, s-au reparat și întreținut 830 km de drumuri împietruite, s-au deszăpezit în timpul iernii 1220 km de drumuri, s-au plantat 260 km de drumuri, s-au finalizat 750 km de drumuri care se aflau în curs de construcție, s-au constaruit 884 poduri cu o lungime totală de 5566 metri liniari. Valoarea totală a lucrărilor executate de la 28 iunie 1941 până la 1 octombrie 1942, a atins suma de 3.400.000.000 lei.

În domeniul învățământului, regimul bolșevic a distrus jurământul românesc, înlocuindu-l cu o școală unică, mixtă, cu zece clase, în care copiilor li se preda numai bolșevism, ura de clasă, învrăjbirea, disprețul pentru familie, pentru religie și tot ce reprezenta rezultatul unei civilizații. La acestea, se mai adaugă și folosirea unei limbi de predare străină, limba rusă, sau așa zisa limba „moldovenească”, scornită la Tiraspol de agramați, o limbă pocită, artificială și complet confuză. La data nefastă de 28 iunie 1940, în Basarabia existau 2398 școli primare și 59 de școli secundare, din care 26 teoretice și 33 practice. Numărul acestora s-a mărit, au fost înființate cantine școlare, unde puteau servi masa 86.840 elevi. Pe lângă mărirea numărului școlilor, tineretul școlar a fost îndrumat spre școlile practice, de agricultură, industrie și comerț, făcându-se totodată și o riguroasă selecție în rândul viitorilor intelectuali.

Biserica a fost tratată cu un dispreț incalificabil. Astfel, 27 de biserici au fost transformate în cluburi și depozite, 13 au fost distruse complet, iar 34 de mănăstiri au fost avariate. Prin eforturi deosebite au fost refăcute aproape toate lăcașurile de închinare, suma investită în acest scop fiind de 39.000.000 lei.

Problemele sanitare în Basarabia au format un capitol important de realizări între anii 1930-1940 sub ocupația bolșevică, timp în care nu s-a construit absolut nimic, ci din contră au fost desființate unele instituții de utilitate publică, elocvent în acest sens fiind centrul pentru ocrotirea copiilor din Chișinău. În fuga lor din Basarabia, spitalele au fost devastate și prădate de tot inventarul. În plus, au fost arse complet spitalele de la Comrat, Telenești, Călărași și Sărățeni, iar sanatoriul Bugaz a fost în întregime prădat, aceeași soartă cruntă aveau să o împărtășească și serviciile sanitare rurale. În vara anului 1941, pe întreg teritoriul Basarabiei, erau semnalate focare de maladii contagioase la care nu puteau face față unitățile sanitare aflate într-o proastă stare de funcționare. Totuși, la spitale s-au putut realiza în toamna anului 1941, lucrări de amenajare, refacere și reparații în valoare de 45.000.000 lei, iar pentru anul 1942 în același scop au fost alocați încă 62.500.000 lei. S-au luat măsuri imediate și pe linie de igienă, înființându-se băi cu dușuri, cuptoare mobile de deparazitare, s-au distribuit materiale desinfectante, mașini de tuns, iar un lucru deosebit de important, s-au pus în funcțiune trenuri-băi.

Cu o bună organizare, s-a reușit ca în pofida mișcării unor grupuri de refugiați întorși din regiunile Rusiei bântuite de tifos, bolile epidemice nu au întrecut numărul cazurilor înregistrate în anii dinainte de război, când condițiile de muncă erau normale și când nu existau dificultățile și greutățile inerente stării de război. Ca și în celelalte compartimente de activitate în domeniul muncii și asigurărilor sociale totul era distrus, desființat și dezorganizat. Nicio fabrică și niciun atelier nu mai era în funcțiune, exista o lipsă completă de industriași, foarte puțini patroni meseriași și aceștia complet sărăciți și cu desăvârșire deprimați. Cu toate acestea, au fost reînființate întreprinderile, numărul meștesugarilor atingând cifra de 6810, iar al salariaților 2485. În dorința de atragere a fiilor de săteni în sectorul meșteșugăresc, pe lângă îndemnurile adresate de către întreprinderi, s-a hotărât înființarea căminelor de ucenici în orașele Chișinău, Bălți, Soroca, Orhei, Tighina, Cahul, Ismail, Chilia și Cetatea Albă.

O altă măsură a constat în susținerea și încurajarea cu ajutoare bănești a atelierelor de meseriași pentru care s-a alocat suma de 1.433.000 lei. Întreprinderile cu mai mulți de 20 de salariați au beneficiat și de o cantină pentru muncitori. De asemenea, în acest timp s-a reușit să fie asigurați 3416 patroni, 16.962 salariați și 405 ucenici și s-au dat 34.141 consultații în dispensarele asigurărilor sociale. Ajutoarele bănești acordate au fost de 888.614 de lei, iar pensiile au depășit 4.000.000 lei.

Pe lângă contribuția adusă în ramurile de activitate economică și în sectorul social, suflul înnoirii s-a făcut simțit evident și în domeniul administrativ. Astfel, s-a reușit întocmirea lucrărilor pentru constatarea cetățeniei române, s-au eliberat certificate de origine etnică, s-au reconstituit registrele de stare civilă. De asemenea, s-a întocmit recensământul populației și s-au inventariat bunurile și proprietățile de toate categoriile, fiind astfel simplificat aparatul birocratic.

Interesanta și cuprinzătoarea expunere a realizărilor obținute în decurs de numai un an, guvernatorul Basarabiei a încheiat-o cu frumoase cuvinte de elogiu și mulțumiri a efortului depus: „Înfăptuirile realizate de noi, reprezintă efortul prin care am încercat să ne facem datoria față de neam, Rege și conducător. Sunt cuceririle dobândite pe tărâmul pașnic al muncii, în Provincia desrobită prin victoriile de pe câmpul de luptă. Realizările noastre au fost posibile datorită organizării care s-a dat Basarabiei prin legea 790 din 4 septembrie 1941, principiilor de activitate, directivelor și îndrumărilor date de domnul Mareșal Ion Antonescu, muncii neobosite și necondiționate a tuturor colaboratorilor mei, care, de la mic la mare, în chipul cel mai strălucit și-au făcut datoria, înțelegerii depline și sârgului deosebit al moldovenilor basarabeni ce au pus toată recunoștința și bucuria desrobirii lor, în supunere desăvârșită către legile țării, în muncă spornică și productivă, pentru propășirea lor și refacerea Provinciei. Suntem mândri, că această expoziție în care înfățișăm sincer și real înfăptuirile noastre, minunatele bogății ale Provinciei și munca moldovenilor basarabeni se inaugurează în prezența Majestăților Voastre, a conducătorului statului și a Guvernului și vă rugăm să primiți omagiile noastre de mulțumire. Ne bucurăm că pasul nostru înainte va putea deștepta un răsunet și peste hotare, prin participarea membrilor corpului diplomatic și atașaților de presă străini. Cu nădejde că expoziția pe care v-o prezentăm va fi prin aprecierea ce veți binevoi a-i da un nou îndemn pentru activitatea noastră de viitor și cu dorința ca ea să-și ajungă scopul unui folos real pentru o muncă mai rațională și mai productivă. Dea Domnul ca, însuflețiți de mântuitoarele idei ale unirii, dragostei și muncii, să ne înălțăm mâinile tot mai sus și conștienți de faptul că tăria statelor stă în muncă, în unire și bunăstarea tuturor treptelor, să ne închinăm toate silințele întru îndeplinirea înaltei meniri a neamului românesc. Facă provia cerească să ne vedem cât mai curând îndeplinite idealurile noastre prin biruința deplină în lupta sfântă pe care o ducem întru desăvârșita dreptate a neamului românesc, pentru care ostașii țării sângerează încă pe îndepărtatele stepe rusești”.

Surse:

-Arhivele Militare Române, fond 3467, dosar nr. 1, vol. 1, crt. 76;

-Arhivele Militare Române, fond 3467, dosar nr. 1, vol. 2,  Crt. 79;

-Arhivele Militare Române, fond 3467, dosar nr.1, vol. 3, nr. Crt. 81.

Prof.dr. Cornel Mărculescu