Casa a fost ridicată în deceniul trei al secolului al XX-lea, de un arhitect târgoviştean de origine italiană, Romano de Simon (1900-1981), construcția fiind unică în peisajul arhitectural al orașului și nu numai.

Clădirea atrage atenția deoarece pe latura din spatele clădirii, arhitectul a plasat 12 basoreliefuri ce reprezintă cele 12 zodii şi un ceas ce indică ora 12 și 7 minute.

Nu cunoaștem semnificația zodiilor sau a ceasului, însă putem presupune că arhitectul care şi-a finalizat studiile la Academia de Belle Arte din Parma s-a inspirat din basoreliefurile cu semne zodiacale din Catedrala din Parma.

Ion Irimescu-Cândeşti, a fost licențiat în Drept, fruntaș al baroului dâmbovițean si membru marcant al Partidului Naţional Liberal, făcând parte din conducerea PNL Dâmboviţa, calitate în care a obținut și un post de parlamentar în perioada interbelică. A fost ales deputat din partea liberalilor între anii 1922-1926, 1927-1928 și a îndeplinit şi funcţia de prefect al judeţului Dâmbovița în 1927.
A fost colaborator al unor publicaţii precum „Voinţa” şi „Viitorul Dâmboviţei” și și-a incercat și talentul de scriitor, publicând în tinerețe o piesă de teatru numită „Jertfa”, lucrare care a fost prefațată de către Ion Alexandru Brătescu Voinești!
Și într-adevăr, vom vedea, că a trebuit să plătească „ceva” prin jertfă.
După terminarea războiului în 1945, Ion Irimescu-Cândești a plecat din vechea organizaţie liberală şi se pare că a înfiinţat în Dâmboviţa Partidul Naţional Liberal-Tătărescu.
În ceea ce privește familia lui Irimescu-Cândești, soții Irimescu au avut doi copii: o fată și un băiat. Fiica, afară de faptul că era foarte urâtă și nemaipomenit de încrezută, s-a căsătorit de tânără și a părăsit orașul.
Băiatul, Șerban, se considera foarte deștept, fiind absolvent al Liceului Ienăchiță Văcărescu, însă, nu a reușit să treacă examenul de intrare la facultatea de Medicină. Cu toate acestea, în 1940, Șerban Irimescu a plecat să facă studii universitare la Charlottenburg, lângă Berlin. Nu a mai apucat să se întoarcă în orașul natal, deoarece a căzut victimă bombardamentelor teribile ale anglo-americanilor asupra Berlinului.
După terminarea războiului, Ion Irimescu Cândești, fostul lider liberal a încercat să facă un compromis cu noua putere comunistă, crezând că poate va salva cumva casa și averea, lucru ce nu s-a întâmplat, iar Ion Irimescu a fost alungat din proprietatea sa și a murit în condiții mizere într-o căsuță dintr-o suburbie a orașului.

Prof. Dr. Cornel Mărculescu, Școala Gimnazială Dora Dalles Bucșani