Comuniștii ne-au învățat că cea mai bună metodă de dezvoltare și progres, este critica; “să criticăm și să înfierăm cu mânie proletară”, totul și pe toți cei ce muncesc, dar…… nu pe cei care ne conduc; pe aceia doar să îi slăvim.
De când te nășteai până mureai, dacă nu aveai “șansa” de a fi un “lider iubit”, aveai parte numai de critică; în familie, în scoală, în societate, la locul de muncă, erai criticat permanent. indiferent cât făceai bine sau rău, aprecierea la adresa ta începea cu ce ai făcut rău, iar ce făceai bine, chiar dacă era preponderent în activitatea ta, era lăsat la urmă, după ce îți luai porția de critică.
Din păcate această “metodă de educație” a continuat până în zilele noastre, în familie, scoală, societate.
Toată lumea critică pe toată lumea, fără ca cineva să se uite și în oglindă, pentru puțină autocritică.
Țintele principale ale acestei “critici constructive”, sunt copii și tinerii, care trebuie educați în spiritul “strămoșesc”.
Această teamă permanentă de critică, formează niște tineri neîncrezători în forțele lor, în capacitatea lor de a evolua sau de a avea inițiative.
În societățile evoluate și cu o gândire mai pragmatică, educația se face altfel.
În familie, dar mai ales în școală, copii/tinerii sunt încurajați și apreciați chiar dacă au și unele lipsuri. Este un sistem pedagogic diferit, nu acela în care se spune: “nu știi nimic, stai jos, ai nota 2”. Ei înțeleg că rolul pedagogului nu este acela de a descoperi greșelile elevului sau a-l pedepsi, ci acela de a îl încuraja, ajuta, și a-i spori încrederea în propriile forțe. În evaluarea unei persoane se începe cu părțile pozitive, ce a fost bine, și apoi, cu ce mai trebuie îmbunătățit.
Observăm în societatea actuală niște tineri derutați, neîncrezători în viitor, mai ales în mediul rural; toată lumea îi critică, propune pedepsirea lor, dar nimeni nu le propune soluții viabile.
Critica și agresivitatea la adresa lor, îi face mai agresivi și mai inadaptabili.
Trăind într-un mediu critic și agresiv, au o mare problemă și în a-și alege liderii; considerând că cei mai potriviți lideri, sunt aceia care au putere, amenință, intimidează, critică permanent, și promit pedepsirea “vinovaților”.

Col.(r) Gheorghe Paul Necula