Prezentăm, apelând la faleristică, la heraldică și la sigilografie, Medalia „Răsplata Muncii pentru Biserică” clasa I care, prin Decretul regal nr. 922 din 8 martie 1926 (publicat în „Monitorul Oficial” nr. 86 din 17 aprilie 1926, pp. 5612-5613), a fost conferită preoților: Petre Popescu, comuna Doicești; Matei Popescu, comuna Ghergani; Serghie Constantinescu și Isaia Popescu, ambii din Pucioasa; Brezeanu Radu, comuna Tătărei; Ilie Aldescu, Nicolae Gr. Aramă, Alexandru Popescu Hăbeni, Nicolae Popescu-Țâța, toți patru din Târgoviște; Petre Popescu, comuna Țâța; N. Cotenescu, proprietar, comuna Dragodănești; Filip Stoicescu, proprietar comuna Găești și Nae Stănescu, proprietar comuna Ghergani, toți din județul Dâmbovița.
Medalia „Răsplata Muncii pentru Biserică”, instituită prin Decretul regal nr. 2.804 din 14 iulie 1906, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 91 din 22 iulie 1906, modificat prin Decretul regal nr. 293 din 19 ianuarie 1907, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 238 din 24 ianuarie / 6 februarie 1907, a fost acordată pământenilor, clerici și mireni: „drept încurajare și răsplătire pentru activitatea pastorală și serviciu aduse în diferite moduri pentru buna stare morală și religioasă a poporului”.
Redăm, mai jos, descrierea decorației din cele două decrete amintite mai sus (aflate, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642), precum și reproducerile grafice ce provin de la colecționarul Emanuel Erena.
Medalia „Răsplata Muncii pentru Biserică”, aurită pentru clasa I, model 1907, are forma unui disc perlat, cu diametrul de 32 mm, peste care broșează, gravată în excizie, o cruce treflată de 38 mm, fiecare braț trecând de marginea medaliei cu 3 mm, având pe avers, pe centru, un medalion rotund, cu bordură perlată, încărcat cu ochiul lui Dumnezeu (un ochi înscris într-un triunghi Delta), înconjurat de raze și de a cărui bază atârnă globul pământesc. Medalionul este înconjurat, între brațele crucii, de o cunună rotundă de lauri. În exergă, între brațele crucii, între două cercuri perlate (cel exterior mai îngroșat), denumirea distincției gravată, de asemenea, în relief, cu litere majuscule: „RĂSPLATA MUNCEI PENTRU BISERICĂ”, cu primele două cuvinte scrise în partea de sus și în sensul acelor de ceasornic și cu ultimele două scrise în partea de jos și în sens invers acelor de ceasornic. Reversul medaliei cuprinde crucea, asemănătoare cu cea de pe avers, având între brațele ei o ghirlandă de lauri și de stejar, iar în mijloc, într-un medalion circular, asemănător cu primul, cifra regelui Carol I (două litere „C” adosate și intercalate) încoronată de o coroană închisă, terminată cu glob crucifer. De partea superioară a crucii este o cunună de lauri terminată printr-o lamă, care servește spre a se petrece prin ea panglica de mătase moarată, în lățime de 30 mm, cu trei subîmpărțituri de 10 mm fiecare, cele mărginașe roșii-închise și cea din mijloc albastră-închis.
dr. Laurențiu Ștefan Szemkovics,
Consilier Arhivele Naționale Istorice Centrale București.
