You are currently viewing EDITORIAL: Mihai Eminescu și Târgoviștea

EDITORIAL: Mihai Eminescu și Târgoviștea

  • Post category:Editorial

Într-o psaltire veche, în care sunt scrise consecutiv de însuși tatăl poetului nașterile tuturor copiilor săi, stă scris: „Astăzi 20 Decemvrie anul 1849 la patru ceasuri și cincisprezece minute europenești, s-a născut fiul nostru Mihai”. Însuși Eminescu a scris într-un registru păstrat de Iacob Negruzzi – în care membrii societății „Junimea” își înscriu data și locul nașterii – că s-a născut „în ziua de Ignat” (20 Decemvrie) în satul Ipotești de lângă Botoșani.

Suntem îndreptățiți să credem că părintele nu s-a putut înșela în scrierea acestei date, mai întâi că el, indicând, după cum se vede, și ora și minutul, pare a fi scris-o îndată după naștere și apoi chiar scriind-o mai târziu – după cum ne povestește fratele poetului – „era om dotat de la natură cu o așa memorie, încât cunoștea pe toți contemporanii săi, boieri și boiernași din toată Moldova”. Așadar nu e de mirat că actul de botez să fie eronat, ci e mai de mirat ca cineva să nu creadă ceea ce ne-a spus mama prin gura poetului și ceea ce ne-a lăsat scris tatăl. Cu atât mai mult ziua de 15 Ianuarie 1850 se poate crede a fi fost ziua botezului, cu cât, calculată matematicește, cade într-o Duminică, și este de știut că botezurile se fac sărbătoarea.

Registrul de nașteri Botoșani 1850
Registrul Stătii Civile pentru morți București 1889

În ceea ce privește locul nașterii marelui poet național, acesta e mai greu de afirmat. Totuși din cuvintele poetului că s-a născut la Ipotești – unde era moșia tatălui său – în timp ce actul de botez s-a găsit în matricola de născuți a bisericii Uspenia din Botoșani, ar rezulta probabilitatea nașterii la Ipotești, aproape de Botoșani; iar pentru botezul copilului au venit la oraș. Pentru locul unde s-a săvârșit taina sfântă a botezului, chiar și maica Fevronia, mătușa poetului, a afirmat că s-a desfășurat la biserica Uspenia, eveniment la care a luat ea însăși parte.

Ceea ce ridică însă și mai multe semne de întrebare, este totuși, ce vârstă avea Mihai Eminescu în momentul decesului la 15 sau 16 iunie 1889 (și această dată a decesului suscită controverse), deoarece așa cum reiese din certificatul de deces înregisttrat la Sanatoriul doctorului Șuțu din București, luceafărul poeziei românești avea 43 de ani !!!! Despre sanatoriul în care a decedat marele poet, cunoscut sub numele de Caritatea, clădire care astăzi nu mai există, aceasta fiind dărâmată și pe locul său fiind ridicat în perioada interbelică un imobil cu etaj, putem spune că în locul respectiv situat astăzi pe strada Plantelor din București, la nr. 9 există o placă de marmură pe care stă scris pentru eternitate: „ În acest loc s-a aflat Sanatoriul Caritatea , unde a încetat din viață, la 16 iunie 1889, marele poet român Mihai Eminescu ”.

Marele poet național și universal Mihai Eminescu a vizitat pentru prima dată județul Dâmbovița la vârsta de 16 ani, în vara anului 1866, trecând prin Găești și Titu în periplul de la Blaj spre București, după cum precizează eminescologul Augustin Z. N. Pop. Așa cum reiese din însemnările acestuia, citat ulterior de Gabriel Mihăescu și Eugen Fruchter, luceafărul poeziei românești Mihai Eminescu a poposit apoi la Târgoviște într-un turneu cu trupa de teatru a lui Iorgu Caragiale și Daniil Drăghici în perioada din vara anului 1867 – aproximativ 9 martie 1868. În cadrul acestui turneu, rolul lui Mihai Eminescu era acela de poet dramatic, regizor, actor, copiator de texte și sufleur. Aceiași cercetători care și-au aplecat studiile asupra trecutului istoric al fostei cetăți de scaun a Țării Românești, susțin că potrivit unei telegrame aflată la Biblioteca Academiei Române, expediată de Iorgu Caragiale din București și adresată lui A. Vasilescu, antreprenorul grădinii Parțacov din Târgoviște, acesta își anunță turneul în Târgoviște, din telegramă reieșind faptul că „Trupa a fost în localitate și în anii următori”. În plus,  „tradiţia intelectuală locală păstrează, amintirea unor vizite ale poetului la via de la Viforâta, a ceasornicarului Carol Toth (în hotarul oraşului)”. Celebra poezie „Epigonii” şi-a avut punctul de plecare la Curtea Domnească, pe care marele poet român a vizitat-o în anul 1867.

De remarcat, este faptul că publicistul Mihai Eminescu a evocat în presa vremii orașul Târgoviște printr- o serie de articole în paginile gazetei „Curierul de Iași”. Astfel, în nr. 125-130 din noiembrie 1876, Mihai Eminescu face referire la Târgoviște, ca reședință a Mitropoliei Ungrovlahiei, unde se tipărește, printre altele, „Îndreptarea legii”, în anul 1652. De asemenea, în articolul „Boierii de odinioară”, Mihai Eminescu face o analiză pertinentă a istoricului orașului de sub Turn, drept pentru care „Prețuirea acordată de poet noii reședințe de scaun întemeiate de Mircea cel Bătrân este una semnificativă, considerând-o un simbol al luptei unitate a românilor și a celorlalte popoare asuprite din această parte a Europei”.

Mihai Eminescu a mai scris articolul „Mihai Viteazul și Matei Basarab în ochii liberalilor”, iar în altul „Cine determină soarta României?” face aprecieri asupra etimologiei toponimelor „Târgoviște” și „Dâmbovița”. Informații prețioase aflăm și din articolul publicat în Curierul de Iași nr. 74 din 4 iulie 1876, intitulat sugestiv „Bătrânii noștri erau practici”, unde este citat județul Dâmbovița că (…) în anii 1837-1839 s-a deschis „drumul în Plaiul Ialomiții, spre Brașov… iar populația județului număra 94.256 locuitori în anul 1840 ”.

În 1876, poetul face ample referiri despre localitățile Pucioasa, Bezdead, Mărgineni și hidronimul Ialomița, inclusiv la Băile Pucioasa, aceasta din urmă fiind ilustrată în articolul din „Curierul de Iaşi”, din 1876, articol intitulat „Economia naţională şi d. A. Vlădescu, doctor în drept, doctor în medicină”. Articolul se încheie printr-o „scrisoare – pamflet expediată din Târgovişte” care se regăseşte într-un manuscris eminescian, ce păstrează mai multe variante ale unei balade sugestiv intitulate „Maria cea bălaie, frumoasa din Besdad” (Bezdead). Alte mențiuni ale poetului despre județul Dâmbovița se referă la sporul natural al populaţiei la nivelul rural al judeţului între anii 1870-1874, toate acestea regăsindu-se în „Revista statistică”, publicaţie ieşeană, şi în ziarul „Timpul”.

Materialul a fost susținut în cadrul Conferinței cu tema „Târgoviște: istoric, personalități și evenimente„, eveniment dedicat Zilei Culturii Naționale și  organizat de Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, în parteneriat cu Arhiepiscopia Târgoviștei, la 15 ianuarie 2020.

 

 

Surse:

– Arhivele Naționale Istorice Centrale București, fond personal Mihai Eminescu, pachet 1-22;

– N. D. Giurescu, Când s-a născut Eminescu?, Convorbiri literare, 1892;

– Mihail Eminescu, Poezii cu o notiţă biografică de Căpitanul Eminescu, fratele poetului M. E., Bucureşti, „Librăria Alcalay”, Biblioteca Academiei Române, I. 101830;

– Corneliu Botez, Unde s-a născut poetul Mihai Eminescu?, În: Mihai Eminescu  – Literatură, Iași, 1904;

– Mihail N. Popescu Colibaș, Data nașterii lui Eminescu, Convorbiri literare, 1904;

– C. Iordăchescu, Locul şi data naşterii lui Eminescu, Adevărul literar şi artistic, IV, nr. 217, 1 februarie 1925;

– I. E. Torouțiu, Studii și documente literare, vol. IV, Junimea, Institutul de Arte Grafice Bucovina, București, 1933;

– George Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, Editura Minerva, București, 1986.

Prof.dr. Cornel Mărculescu