You are currently viewing EDITORIAL: Napoleon Alexandru Popescu (1909-1996) – Eroul de la Giurgiulești, născut în Pietroșița, județul Dâmbovița

EDITORIAL: Napoleon Alexandru Popescu (1909-1996) – Eroul de la Giurgiulești, născut în Pietroșița, județul Dâmbovița

  • Post category:Editorial

Napoleon Alexandru Popescu s-a născut la 26 ianuarie 1909, în localitatea Pietroşiţa, județul Dâmboviţa, fiind absolvent al Şcolii Superioare de Comerţ şi al Şcolii Superioare de Infanterie, iar în 1929 ajunge sublocotenent comandant de pluton la Regimentul Care de Luptă I. După ce a participat la evenimentele din cadrul Rebeliunii Legionare din ianuarie 1941, este avansat la gradul de căpitan. În mod special, cariera militară i se axează aproape în totalitate pe evenimentele din Basarabia.

Napoleon Alexandru Popescu (1909-1996)

Nodul gordian din cariera militară a lui Napoleon Alexandru Popescu, cu implicații imediate de ordin tactic și strategic, l-a reprezentat evenimentul din 2 iulie 1940, când, în condiții dezastruoase pentru armata română, cu şase ore înainte de cedarea oficială a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi ţinuturile Herţei, căpitanul Napoleon Alexandru Popescu a trecut Prutul şi a oprit o coloană de tancuri sovietice care se îndrepta spre Galaţi. Tânărul căpitan a nesocotit ordinele înaltului Stat Major al armatei române, pentru că aşa a simţit să apere pământul românesc, a trecut dincolo oprindu-i pe sovietici de a trece şi de a anexa și teritorii românești de la vest de Prut. Incidentul armat de la Giurgiulești a fost o acțiune militară, care a implicat Compania a V-a din Regimentul V Care de Luptă din Galați, comandată de căpitanul Napoleon Alexandru Popescu, și o coloană de blindate sovietice, și s-a desfășurat în capul de pod de peste râul Prut situat în fața punctului de trecere al râului de la Galați – Giurgiulești. Trebuie precizat faptul că localitatea Giurgiulești era situată pe teren plan la est de Prut și aflată la extremitatea sudică a județului Cahul, acolo unde se varsă Prutul în Dunăre, unde exista un pod peste râul Prut care realiza legătura județului Cahul cu orașul Galați, având două fire de circulație, dintre care unul de cale ferată.

Datorită capacităților sale, a fost propus la avansarea în grad de maior şi trimis pe frontul de Est, în anul 1941 participând la luptele de la Lipnic, acolo unde „compania condusă de căpitanul Popescu a fost întrebuinţată în folosul corpului de armată german pentru culegerea de informaţii. Printr-o acţiune rapidă ocupă gara din Lipnic, salvând-o de la distrugerea de către sovietici”. De aici, au urmat bătăliile de la Soroca, Chişinău, Kremdovsko şi Argirovskaia, iar  la 18 august 1941, maiorul Napoleon Alexandru Popescu „străpunge cu compania sa puternica poziţie de la Doncevo–Karpovo, la nord de Odesa, uşurând mult operaţiunile Regimentului III Dorobanţi”. În urma acestei lupte, ofițerul dâmbovițean este decorat cu Steaua României clasa a V-a cu spade şi panglică de virtute militară. După luptele de la Odessa se retrage cu divizia sa în ţară şi primeşte conducerea Batalionului de Inspecţie şi Reparaţii Motorizate. Așa cum reiese din foaia calificativă pe anul 1942, superiorii săi îl caracterizează pe Napoleon Alexandru Popescu, astfel: „posedă o foarte bună judecată şi un bun-simţ de discernământ, care i-au permis în acţiunea de la Giurgiuleşti să facă faţă în condiţii bune la atacul carelor de luptă ruseşti, salvând prin acţiunea unităţii sale un batalion de infanterie şi alte unităţi în timpul evacuării şi cedării Basarabiei”. A fost decorat, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cu Virtutea Militară de Pace (1940), Steaua României (în 1942), dar şi cu cea mai importantă distincţie militară germană, Crucea de Fier, clasa a II-a (1940).

În anul 1947, Napoleon Alexandru Popescu părăseşte armata în grad de locotenent colonel. Arc peste timp, în mod reparatoriu pentru istoria națională, având în vedere că eroul Napoleon Alexandru Popescu este înmormântat în București și lăsat uitării, la 3 Octombrie 2014, a avut loc o ceremonie în punctul de trecere frontieră Giurgiuleşti, prin care s-a adus un omagiu ostaşilor care s-au jertfit pentru apărarea ființei naționale, dar mai ales a fost dezvelit un monument constituit dintr-o troiță și o placă comemorativă dedicat soldaților români din Al Doilea Război Mondial, situat la intrarea în Punctul de trecere frontieră Galați-Rutier (Giurgiulești).

Pe placa comemorativă stă scris astăzi pentru eternitate: „In memoriam căpitanului Napoleon Alexandru Popescu comandantul Companiei a V-a Regimentul V Care de Luptă de la Galați 26.01.1909 – 03.12.1996. În ziua de 2 iulie 1940, cu șase ore înainte de evacuarea și cedarea oficială a Basarabiei, Bucovinei de Nord și ținutului Herței, căpitanul Napoleon Alexandru Popescu a fost singurul ofițer român care a oprit înaintarea trupelor sovietice de ocupație din Basarabia, la capul de pod de peste Prut, Galați-Giurgiulești”.

 

Surse:

 

-Arhivele Militare Române, fond 948. Secția a 3-a operații, dosar nr. 1891;

-Suvorov, Victor, Ziua M. Când a început al doilea război mondial?, Editura Polirom, Iași, 1998;

-Vitalie Văratic, Preliminarii ale raptului Basarabiei și nordului Bucovinei 1938-1940, Editura Libra, București, 2000;

-Giurcă, Ion & Nicoară, Ciprian Antonio, Atitudini și acțiuni ale militarilor români din Basarabia în contextul evacuării teritoriului cedat în anul 1940, în vol. „La frontierele civilizațiilor. Basarabia în context geopolitic, economic, cultural și religios”,  Editura Partener & Galați University Press, Galați, 2011;

-Nicolae Posta, Eroul de la Giurgiulești, dâmbovițeanul Napoleon Alexandru Popescu, în Eroica. Revistă de de cultură istorică și cinstire a eroilor neamului, Anul XVIII, nr. 3-4 (49-50), 2015;

-Cristian Negrea, Cedarea Basarabiei, în „Tactica și strategia. Revistă de istorie militară românească și internațională”, Anul VII, nr. 7, aprilie 2021.

 

Prof.dr. Cornel Mărculescu