Urmare a raportului lui T. Maiorescu, președintele Consiliului de Miniștri, ministrul Afacerilor Străine, cancelar al Ordinelor, nr. 14283 din mai 1913, regele Carol I a semnat în București, la 14 iunie 1913, decretul nr. 4.530 (aflat la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 200/1913), prin care acorda Ordinului „Coroana României” în gradul de Mare Ofițer și lui Dumitropol Basile M., «deputat de Dâmbovița, actual Comandor al Ordinului de la 1906 și Cavaler al Ordinului „Steaua României”».

Prezentăm, apelând la faleristică, la heraldică și la sigilografie, descrierea decorației, precum și reproducerile grafice care provin de la Arhivele Naționale Istorice Centrale din București.

Ordinul „Coroana României” a fost instituit prin legea nr. 1.244 din 10 mai 1881, cu scopul de a recompensa serviciile aduse statului. Conform Regulamentului pentru punerea în aplicare a legii relativă la instituirea Ordinului „Coroana României” (Decretul nr. 3.506 din 11 octombrie 1906, aflat, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642): «Ordinul „Coroana României” este o cruce de Malta, cu diametrul de 60 mm pentru Comandori și Mari Ofițeri, cu brațe egale, smălțuită roșu, cu marginea de smalț alb. În mijlocul crucii, pe avers, un medalion rotund, smălțuit roșu, încărcat cu coroana regală, de oțel (făurită din metalul unuia dintre tunurile luate ca trofee de la inamic, în bătălia de la Plevna de la 28 noiembrie 1877), terminată printr-un glob în care este înfiptă crucea „Trecerea Dunării”. Medalionul este înconjurat de o bordură smălțuită alb, pe care este scris, cu litere și cifre aurii: * PRIN NOI ÎNȘINE * 14 MARTIE 1881. Pe revers, în medalionul rotund, asemănător cu cel de pe avers, este scris: 10 MAIU (data încoronării). Împrejur, în bordura smălțuită alb: * 1866 * 1877 * 1881 (datele urcării pe tron, proclamării Independenței și proclamării regatului). Cifra regală, între brațele crucii, ca și montura crucii, sunt de aur pentru gradul de Mare Ofițer.

Placa de Mare-Ofițer este de argint, cu opt raze, în mărime de 85 mm, având pe mijloc medalionul smălțuit roșu cu coroana regală de oțel și cu inscripția împrejur. Pe lângă placă, Marii Ofițeri mai poartă crucea ca cea de Comandor, care, împreună cu placa, formează gradul de Mare Ofițer. Panglica la Comandori și Mari Ofițeri, care se atârnă de cruce printr-un inel, este moarată, de culoare albastru-închis, lată de 45 mm și de o lungime egală cu periferia gâtului, cu câte o dungă pe fiecare margine, de culoarea oțelului, dunga lată de 8 mm».

dr. Laurențiu Ștefan Szemkovics,

Consilier Arhivele Naționale Istorice Centrale București