25 iunie 1941. A patra zi de război!

• Generalul Nicolae Ciupercă: ,,În curând va bate însă ceasul pe care vi l-am anunțat de atâtea ori, când veți păși pe solul Basarabiei pentru a dezrobi sfânta glie strămoșească. Pregătiți-vă brațele și oțeliți-vă sufletele pentru a putea lovi cu strășnicie pe aceia care v-au lovit, care au batjocorit mândria noastră de români și ostași. Sus inimile ostași ai Armatei 4!”.

♦ În urma constatării faptului că forţele sovietice din Basarabia şi nordul Bucovinei nu aveau intenţia să se retragă, generalul Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, trimite Marelui Cartier General român ordinul de operații nr. 0129 pentru executarea variantei ,,München” în care se preciza că ofensiva propriu-zisă trebuia să înceapă la 2 iulie 1941, cu efortul pe direcția nord Iaşi – Moghilev – Vinnița . În afara precizării că misiunea generală a Armatei 4 rămânea, iniţial, neschimbată, comandantul Armatei 11 germane cerea ca la 2 iulie 1941 să se simuleze atacuri ,,în cât mai multe locuri posibile”, iar Divizia 35 infanterie să execute un atac demonstrativ ,,cât mai puternic” în zona Costiuleni.

• Ca urmare, generalul Alexandru Ioaniţiu, şeful Marelui Cartier General român, face cunoscut: ,,Scopul operaţiunilor pe frontul român rămâne acela: a) a fixa cât mai multe forţe inamice; b) a stabili cât mai precis valoarea şi dispunerea lor; c) de a crea condiţii favorabile trecerii la ofensivă, atunci când situaţia o va cere”.

♦ Ion Antonescu răspunde regelui Mihai I pentru telegrama adresată la 22 iunie: ,,Mulțumesc respectuos Majestății Voastre pentru cuvintele de îmbărbătare și de apreciere cu care ați cinstit armata și pe mine. Fiți sigur Majestate de devotamentul nostru. Pentru Țară și pentru Majestatea Voastră trebuie să învingem”.

♦ Pentru a întări moralul trupelor, generalul Nicolae Ciupercă, comandantul Armatei 4, se adresează militarilor din subordine, printr-un ordin de zi: ,,Ostași ai Armatei 4! Însărcinarea dată nouă de Comandantul de căpetenie – în prezent – este de a ține Prutul pentru a înlesni desfășurarea operațiilor în alte părți ale întinsului front de luptă germano-român. V-ați îndeplinit cu credință această însărcinare. În curând va bate însă ceasul pe care vi l-am anunțat de atâtea ori, când veți păși pe solul Basarabiei pentru a dezrobi sfânta glie strămoșească. Pregătiți-vă brațele și oțeliți-vă sufletele pentru a putea lovi cu strășnicie pe aceia care v-au lovit, care au batjocorit mândria noastră de români și ostași. Sus inimile ostași ai Armatei 4”.

♦ Generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Corpului de munte, constată şi ordonă: ,,Incursiunile executate până acum au avut drept scop angajarea prin atitudine agresivă a trupelor sovietice şi verificarea contactului pentru a obţine informaţii asupra forţelor. Pentru aceasta incursiunile se vor continua, însă vor fi bine pregătite, pentru evitarea pierderilor în oameni şi materiale”.

♦ Pe acest fond de ,,aşteptare”, desfăşurările militare au acelaşi caracter ca şi în zilele precedente.

• Cele mai grele lupte continuă să se dea în zona de acțiune a Regimentului 6 de gardă ,,Mihai Viteazul”, infanteria sovietică atacând permanent capul de pod de la Bogdănești, deținut de Batalionul 3, o patrulă inamică reușind să se strecoare până la pod, să pună exploziv și să producă stricăciuni pe o lungime de 8 m. Regimentul pierde 21 de ostași uciși, 31 răniți și 26 dispăruți.

♦ Dimineața devreme și seara târziu, aviația sovietică bombardează din nou Bucureștii, provocând pagube minore.

♦ Luptele eliberatoare din Basarabia și nordul Bucovinei sunt percepute cu bucurie și de românii din Banatul iugoslav și de pe Valea Timocului, care constituie detașamente de voluntari și cer ca acestea să fie integrate în armata română.

♦ În pofida greutăţilor provocate de război, starea de spirit a populaţiei rurale este favorabilă acţiunilor militare eliberatore: ,,Deşi este timpul muncilor agricole când ţăranii au nevoie de cai şi căruţe totiţi nu manifestă nemulţumiri că le-au fost rechiziţionate, ci spuneau că vor lucra cum vor putea numai să scape de păgânii care ne-au ameninţat ţara atâţia ani”.

♦ Pe alte fronturi:

• Finlanda declară război Uniunii Sovietice.

• Turcia se declară neutră.

• Generalul Franz Halder constată că ,,ruşii au acceptat marea bătălie de la frontieră şi că dau înapoi numai acolo unde sunt nevoiţi şi unde impactul atacului nostru este foarte puternic”, chiar dacă ,,nu se coordonează foarte bine” luptând ,,până la ultimul om”, agăţându-se – aşa cum îi raporta generalul Eugen Ott câteva zile mai târziu – de ,,fiecare petic de pământ”.

• Blindatele generalilor Hermann Hodt şi Erich von Manstein, pătrund adânc pe teritoriul sovietic, ocupă Baranovici, Lida, Borodecino ş.a., apropiindu-se de Minsk şi ameninţând cu încercuirea armatele 3, 4 şi 9 sovietice.

Prof. Univ. Dr. Col.(r) Alesandru Duțu