Dacă ar fi aplicată ar putea avea ca rezultat reducerea diferențelor standardului de viață, disparităților între regiuni și stimularea dezvoltării economice durabile.
Ca o exemplificare PIB-ul pe locuitor în București este de patru ori mai mare decât în regiunea Moldovei. Proiectul reformei administrative sau regionalizarea este un proiect inceput si abandonat de mai multe guvernări care nu a putut fi finalizat din mai multe motive.
Vedem că actuala organizare a administrației centrale, cu structuri în fiecare din cele 40 de județe, este birocratică, lipsită de eficiență și cu costuri mari. O astfel de decizie ar trebui să urmărească scăderea birocrației, reducerea numărului de funcționari publici, dar mai ales o rapidă și ușoară absorbție a fondurilor europene.
În procesul regionalizării, în România au fost propuse 8 regiuni . Aceste regiuni ar urma să fie conduse de consilii regionale, care vor avea în frunte câte un președinte de regiune. Consiliul Judeţean ar urma să își păstreze forma administrativă, iar alături de guvern ar urma să transfere competenţe şi personal către regiuni.Un astfel de proiect reprezintă o nouă viziune asupra statului român şi a organizării administrativ-teritoriale, care presupune realizarea unui transfer de amploare, structural, de servicii publice, competențe şi fonduri din subordinea autorităților centrale, reprezentate de guvern, ministere şi agenții naționale, în subordinea autorităților locale, respectiv consilii regionale, județene şi locale.
Prin urmare, organizarea administrativă a statul român ar trece de la trei la patru niveluri: central, regional,județean și local. Mai mult decât atât, din punct de vedere legislativ, procesul implică și revizuirea Constituției pentru a face posibilă înființarea regiunilor administrative. Numai că pentru unii regionalizarea şi descentralizarea nu constituie astăzi o prioritate.
Oamenii se aşteaptă din partea guvernării, în primul rând, la relansarea economiei şi crearea de locuri de muncă, la ieșirea din criza declanșată de coronavirus, la securitatea sanitară a populației.
Pe de altă parte, subiectul regionalizării este unul cu potențial, chiar benefic pentru dezvoltarea țării. Pentru români nu gradul de centralizare ar fi problematic, ci modul cum funcționează serviciile publice pe care le furnizează statul român cetățenilor săi. Proiectul de regionalizare implică și schimbări majore asupra structurii de putere din România.
În jurul unei asemenea mize politice, este de aşteptat cristalizarea unor coaliții pro-şi contra. Tema e revenit in dezbatere publica, Marcel Ciolacu, premierul Orban chiar si președintele țării au menționat ca importantă și prioritară revenirea la dezbaterea acestui proiect .
Cine e PRO, cine e CONTRA ?
RAZVAN IONESCU
