Gruzin de origine( nascut in Iviria, numele clasic al Georgiei), din parinți creștini ortodocși, rob la turci, eliberat mai târziu se dedică studiului. Poliglot (pe lângă limba maternă, vorbea greaca veche și noua, turca, slava veche, româna).
Patriarhul Dositeiul al Ierusalimului aflat la Constantinopol îl recomanda pe Antim domnului muntean Constantin Brâncoveanu.
Va veni în Țara Românească în anul 1690. Deprinde meșteșugul tipografiei și întemeiază tipografia de la Snagov. De la simplu călugar a urcat relativ repede treptele ecleziastice, Episcop de Râmnic, Mitropolit al Munteniei.
In decursul unui sfert de veac ( 1691-1716), a tiparit si a supravegheat aparitia a 63 de carti, dintre care 39 lucrate de el insusi. Opt dintre acestea aveau prefete sau dedicatii semnate de el, iar altele au „versuri la stema tarii” scrise de el si inchinate lui Brancoveanu. Tot de activitatea sa tipografica se leaga si stradaniile sale pentru introducerea limbii romane în cult („românizarea slujbelor”).Personalitate complexă: iscusit tipograf, gravor, sculptor, traducător, autor, desenator, caligraf, miniaturist, Antim Ivireanul a fost cel mai mare orator din întreg evul mediu, un mare ctitor de locasuri sfinte si de institutii de caritate si cultura.
Marele merit al mitropolitului Antim este acela ca a pus o temelie noua, moderna am spune, limbii noastre bisericesti, pe care a mlădiat-o in asa fel incat rugăciuni tălmacite de dansul se citesc la fel si astăzi.
Sfântul Mitropolit și-a pus toată averea sa pentru ridicarea din temelie a unui sfânt lăcaş în București, Mănăstirea Tuturor Sfinților care astăzi îi poartă numele (Mănăstirea Antim), Ctitorul alcătuind și un testament, intitulat „Învățături pentru așezământul cinstitei mănăstiri a tuturor sfinților, capete 32″, în vederea organizării unei impresionante opere culturale , dar si de asistență socială („Așezământul…”, în manuscris se pastreaza in Biblioteca Academiei Romane, nr.3342, (1713) este unul dintre cele mai frumoase documente medievale de la noi (scris pe pergament – de dimensiuni mai puțin obișnuite – c. 1m/1.5m) – cu miniaturi și ornamente, aurit).
Mănăstirea Antim a fost construită în “mahalaua popii lui Ivaşco”, nu departe de dealul Mitropoliei, iar pisania bisericii ne arată că în numai doi ani biserica mare a fost terminată și sfințită pe 20 iulie 1715, iar până la moartea mitropolitului Antim, în septembrie 1716, chiliile împrejmuitoare și clopotnița erau în mare parte finalizate.
Ctitorul a infiintat aici două tipografii, una românească, alta grecească, „pentru folosul obștei” precum și o vastă bibliotecă. În cap. 18 al Așezământului… din 24 aprilie 1713, Sfântul Mitropolit Antim punea bazele primei biblioteci publice de împrumut, stabilind și principalele reguli de funcționare a acesteia (cine și cum poate împrumuta cărțile de la Biblioteca Mănăstirii).
Nu sunt date exacte despre titlurile acestei biblioteci, dar „Așezământul” vorbește de un „catastih” al mănăstirii, probabil un inventar care s-a pierdut, în care erau trecute titlurile cărților.
Cu siguranța mitropolitul Antim avea o frumoasă bibliotecă particulară, după cum rezultă din izvoarele bogate care stau la baza predicilor sale, iar această „bibliotecă a noastră” menționată în capitolul 18 al Așezământului său, a trecut-o în patrimoniul mănăstirii ctitorite de el, punând-o la dispoziția cititorilor.
Mentionez că in biblioteca eparhiala de la Roman se păstrează cinci cărți tipărite cu binecuvantarea mitropolitului Antim Ivireanul: Evanghelia greco-romana, tiparita la Bucuresti,1693 ; Evanghelia tiparita la Snagov in anul 1697 ( 2 ex.) si Ceaslovul ,Targoviste , 1715 (2 ex).
O caracterizare sugestivă a acestui ierarh martir i-a făcut-o Nicolae Iorga:„Vestitul Mitropolit Antim, cu predicile frumoase, iubitor mare si artist al cărților, pe care le scotea în tipografia lui, a ridicat atât de sus prestigiul bisericii muntene”, desi era de alt neam, si-a pus toata priceperea si toate cunostintele in slujba Bisericii Ortodoxe Romane si a poporului român „ care l-a chemat si l-a înălțat”.
Cinci dintre cărțile tipărite de mitropolitul Antim se păstrează în Biblioteca Eparhială de la Roman.

Preot dr. Florin Țuscanu, Biserica Ștefan cel Mare și Sfânt, Episcopia Romanului, Prof.dr. Cornel Mărculescu