De ce bem vin?
Bem de bucurie, bem de necaz, bem la aniversări, bem la comemorări, bem la Sărbători, bem să ne relaxăm, bem să povestim sau, pur şi simplu, fără niciun motiv special, bem un pahar, două, în fiecare zi.
Ce vin bem?
Am stabilit deja! Cum am spus, şi-mi menţin punctul de vedere, este o problemă strict personală.
Fiecare bea vinul care-i place alb, roşu, rose, sec, demidulce, dulce.
Cum bem?
Ei, aici v-aş solicita puţină atenţie ! Nu vreau să fac „dirigenţie” dar cred că, totuşi, cateva sugestii, n-ar fi chiar inutile.
Să începem cu achiziţionarea vinului din magazin. E bine ca, înainte de a da banii pe el, să verificaţi capişonul sticlei. Incercaţi să-l răsuciţi. Dacă se răsuceşte relativ uşor, este ok! Dacă e înţepenit, v-aş propune să încercaţi şi altă sticlă. De ce? E posibil să fie vorba de vreun „defect de dop” care, la depozitare sau transport, a permis vinului să se scurgă pe lângă el şi să lipească respectivul capişon de gâtul sticlei. Asta înseamnă că respectivul dop a permis aerului să intre în sticlă şi calitatea lui vinului e compromisă.
Odată ajunşi acasă, deschidem sticla. Din nou, atenţie la dop: trebuie sa fie curat, nu „inundat” –jumătate ud, sau deteriorat. Mirosiţi dopul. În mod normal, miroase a vin. In cazul unor defecte, ale lui sau ale vinului, dopul are un miros neplăcut !
Turnăm in pahar ! Ei, aici iar este o problemă ! Specialiştii recomandă anumite tipuri de pahar pentru fiecare tip de vin. Să fim serioşi, zic ! Pentru vinul cel de toate zilele, nu cred că e cazul să ne formalizăm !
Beţi din ce pahar vreţi ! Între noi fie vorba, şi eu am băut, odată cu colegii, şampanie „Taittinger” din pahare de unică folosinţă. Şi, ce să vezi? Ne-am simţit cu toţii foarte bine şi, a doua zi, soarele a răsărit tot de la Est !
Evident, în ciuda glumelor, şi eu recomand paharul. De preferinţă, cu picior. De ce? Pentru că paharul îţi permite să vezi şi să analizezi vinul cu toate simţurile: vizual, olfactiv, gustativ. Si să te bucuri de el cu toate simţurile !
De ce cu picior? De ce se ţine paharul de vin de picior? In primul rând, pentru că-l are ! În al doilea rând, căldura palmei nu influenţează temperatura vinului. Temperatură pe care, tot dumneavoastră o stabiliţi a fi cea optimă !
Sunt persoane cărora le place vinul alb, puţin mai cald, cum sunt şi cei cărora vinul roşu le „spune” mai multe dacă este mai rece decât temperatura recomandată.
Şi apropo de temperatură. Se recomandă ca vinul roşu să fie băut la temperatura camerei. Ok ! Şi dacă, in cameră sunt 30 grade, ce fac? Beau ceai de struguri, alcoolizat?
Povestea asta cu temperatura camerei vine din Franţa unde, temperatura din sălile castelelor nu depăşea 18 grade, temperatură pe care specialiştii o consideră optimă pentru a pune în valoare calităţile vinului roşu.
Dar repet: temperatura, la care vreţi să-l beţi, o stabiliţi dumneavoastră ! Ideea este să vă placă şi să simţiţi „buchetul” vinului.
Şi apropo de „buchet”. Pentru a-l simţi cu adevărat, încercaţi, măcar o dată, o tehnică simplă, la îndemâna oricui:
Puneţi o cantitate mai mică, de vin, in pahar. Mirosiţi-l.Gustaţi-l. Agitaţi apoi vinul prin răsucirea paharului, timp de 10-15 secunde. Acoperiţi brusc cu palma gura paharului. Ţineţi palma pe gura paharului timp de alte 20-30 secunde. Ridicaţi palma şi mirosiţi vinul. Veţi avea surpriza unui, cu totul, alt vin !!! Garantat !!! Repetaţi această operaţie de trei ori. Se numeşte, „tehnica celor trei nasuri”. Abia după a treia experienţă, veţi afla care-i buchetul vinului din pahar !,
Atât , deocamdată !
Săptămâna viitoare, intenţionez să vă prezint câteva trucuri, mai „băbeşti” să spunem, dar verificate personal in cadrul degustarilor, prin care puteţi face diferenţa, la dumneavoastră acasă, între un vin corect şi unul contrafăcut !
Până atunci…
Beţi ce vreţi dar fiţi atenţi ce beţi !!