You are currently viewing Gheorghe Tattarescu (1820-1894)- un reper în pictura bisericească dâmbovițeană

Gheorghe Tattarescu (1820-1894)- un reper în pictura bisericească dâmbovițeană

  • Post category:Editorial

Ce legătură există între Mănăstirea Ghighiu (județul Prahova), Biserica din Băleni Români ( comuna Băleni, județul Dâmbovița) și Biserica Kretzulescu din Târgoviște?

Pictorul Gheorghe Tattarescu (1820-1894). S-a născut, la 8 octombrie 1820 la Focşani, iar după alte surse, la 1 octombrie 1820, (n. Focşani, d. 24 octombrie 1894, Bucureşti), Gheorghe Tattarescu fiind un clasic, „cel mai tipic academist” și pionier al neoclasicismului în pictura românească.
A început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae Teodorescu (1799 – 1880), zugrav de biserici, iar ulterior, și-a continuat studiul picturii la Şcoala de zugravi din Buzău, întemeiată chiar de unchiul său. Cu ajutorul episcopului Buzăului, Chesarie, obţine o bursă de studii la Academia San Luca din Roma (Italia) (1845 – 1851), unde i-a avut ca profesori pe Natale Carta (1790 – 1884), Giovanni Silvagni (1790 – 1853) şi Pietro Gagliardi (1809 – 1890).
Sub îndrumarea profesorilor săi, se formează în spiritul academismului Italian, executând copii după Rafael Sanzio, Bartolomé Estéban Murillo, Salvatore Rosa, Guido Reni. Însă, o mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase, creând un stil personal influenţat de academismul italian şi parţial de iconografia tradiţională bizantină.
Ca pictor de biserici, în afara faptului că a avut o activitate extrem de intensă, realizând numeroase picturi de mare importanţă şi frumuseţe plastică, aşa cum este pictura de la Mitropolia din Iaşi, a transformat stilul pictural al înaintaşilor săi, imprimându-i un profesionalism avansat şi realist, un meşteşug temeinic şi dorinţa, prin exemplificări, de a apropia cât mai mult pictura religioasă de cea de şevalet.


Între anii 1853-1892, a pictat cu ajutorul elevilor săi 54 de biserici. În 1853, primul contract semnat pentru zugrăvirea unui locaş de cult a fost în cazul bisericii Oteteleşanu din Măgurele. În 1857 realizează pictura Bisericii din satul Băleni, din apropiere de Târgoviște. Între 1860 şi 1863 pictează biserica familiei Oteteleşanu de pe moşia Funda, biserica Kretzulescu din Târgovişte şi Biserica Mănăstirii Mărgineni. Pentru realizarea picturii de la Biserica Kretzulescu din Târgoviște, Gheorghe Tattarescu, a primit 800 de galbeni împărătești, iar în contractul cu Tattarescu se prevedea: „toate aceste tablouri , atât după zidul bisericii cât şi icoanele, vor fi toate cu ulei, afară numai de câmpul de afară, adică la antreul cel dintâi care va fi cu cleiu, marmoră şi sadeao, precum şi lucrarea tâmplei va fi toată poleită cu aur bun dupe cuviință şi fundurile alb cu lustru sau altă față cum se va găsi de cuviință mai bine, precum este şi la biserica Kretzulescu din București”.
În 1864 la Ghighiu, lângă Ploiești, sunt pictaţi numai sfinţi, deoarece la acea vreme, când Gheorghe Tattarescu a executat pictura, mănăstirea era de călugări, Ghighiu devenind mănăstire de maici în 1952. Mănăstirea datează din secolul al XVI-lea, terenul pe care este aşezată fiind donaţia unui anume logofăt Coresi. Mănăstirea e renumită astăzi mai ales pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care, în urma discuțiilor cu maica stareţă Epiharia Lungu, am aflat că a fost adusă din Siria şi datează din secolul al XVI-lea. De fapt, Icoana de la Ghighiu are un nume cu rezonanţe ciudate: „Siriaca”, datorită originii sale și reprezintă o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, realizată pe lemn de santal, în Siria, în secolul al XVI-lea și care a ajuns la Ghighiu prin voia Maicii Domnului în anul 1958, datorită episcopului siriac, Vasile Samaha, reprezentantul de atunci al Patriarhiei Antiohiei pe lângă Biserica Ortodoxă Rusă, căruia Maica Domnului i-a aparut în vis, spunându-i acestuia să aducă acea icoană în România, la mănăstirea Ghighiu.
Împreună cu Theodor Aman a înfiinţat, în 1864, Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a desfăşurat o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind mai apoi şi directorul ei în anii 1891 – 1892. În 1865 a scris lucrarea „Percepte şi studii folositoare asupra proporţiunilor corpului uman şi desene după cei mai celebri pictori”.
Ultimul lăcaş de cult la care a lucrat Gheorghe Tattarescu a fost biserica Sfântul Ilie din Craiova.

Prof. Dr. Cornel Mărculescu Școala Gimnazială Dora Dalles Bucșani