You are currently viewing MONOGRAFIA JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA (1943) – PARTEA A VII-A

MONOGRAFIA JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA (1943) – PARTEA A VII-A

  • Post category:Editorial

Producţia pomicolă şi viticolă.
Suprafaţa totală ocupată cu pomi este de circa 12.000 Ha reprezentând aproape 8% din suprafaţa agricolă a judeţului.
Suprafaţa ocupată cu pomi roditori în perioada de la 1932-1938 şi producţia lor au variat după cum se arată în tabelul de mai jos. […]
Din datele acestea se constată că suprafaţa cea mai mare este ocupată cu plantaţiuni de pruni circa 86%, iar celelalte plantaţiuni la un loc ocupă de abia 14%.
Regiunile mai importante unde se face o cultură pomicolă mai deosebită sunt: Voineşti, Cândeşti, Gemenea, pe valea râului Dâmboviţa; Brăneşti, Pucioasa, Fieni, Ţâţa, Pietroşiţa, Moroieni, pe valea râului Ialomiţa; Măgura şi Bezdeadul, pe un afluent al râului Ialomiţa, Valea Lungă şi Valea Lungă Cricov; în jurul oraşului Târgovişte şi în[ Ibidem, f. 11.] regiunea Bogaţi.
Dacă examinăm plantaţiunile din punct de vedere al speciilor şi varietăţilor de pomi, constatăm următoarele:
1. Plantaţiunile de pruni în majoritatea cazurilor 90% şi mai mult, sunt formate din varietăţi comune (gras românesc) etc. Şi numai un procent mic de varietăţi mai nobile cum ar fi tuleul gras, d’Agen, Annespat, Reineclaude, Bosniace etc., varietăţi care nu se pretează mai mult la industrializare.
2. Plantaţiunile de meri, în afară de cele mai vechi şi mai bătrâne formate în special de creţescul românesc şi domneşti, s-au mai făcut în ultimii ani plantaţiuni numeroase unde au fost introduse varietăţi nobile ca: Ionathanul, Reinette diferite, Parmen aurius, pătule.
3. Plantaţiuni de peri. Sunt mai puţin numeroase şi sunt formate în majoritatea cazurilor din varietăţile Kure, iar într-un procent mai mic de alte varietăţi selecţionate cum ar fi Duchesse, d’Angoulleme, Tromhe de Viena, Bergemote, Esperen, Claps Favorite, Doymme D’hiver etc.
4. Plantaţiunile de vişini sunt foarte restrânse şi nu deosebim varietăţi alese.
6. Plantaţiunile de caişi sunt răspândite mai mult în regiunile de şes.
Se întâlnesc varietăţi selecţionate ca: Falcă roşie, Nanoy, Belle d’Hongrie, târzie de Bucureşti etc.
Plantaţiunile de nuci sunt formate din varietăţi comune mai ales şi numai în ultimul timp s-au răspândit varietăţi selecţionate de Sebeşel etc.
Celelalte plantaţiuni de piersici, gutui etc. sunt mai puţin răspândite şi varietăţile ce le compun mai puţin nobile.
Viticultura.
Viticultura ocupă un loc destul de important în viaţa economică a judeţului nostru.
În legătură cu factorii naturali, climă şi sol, localităţile în care cultura viei predomină sunt: Brăneşti, Glodeni, Lăculeţe, Doiceşti, Aninoasa, Viforâta, Valea Voevozilor, Răsvadurile, Gura Ocniţei, Bucşani, Glâmbocata, Adânca, Suseni, Valea Mare.
Prin aplicarea legii de organizare şi încurajarea agriculturii din 1937 s-a făcut în aceste regiuni delimitarea zonelor proprii culturii viei.
Din statistică se vede că suprafaţa ocupată cu hibrizi producători direcţi pentru judeţul nostru cu regiuni ale căror condiţiuni naturale sunt destul de favorabile culturii viei, este destul de însemnată aproape 500 Ha şi deci pe baza dispoziţiunilor legale, cu concursul autorităţilor, Camera de Agricultură îşi îndreaptă activitatea spre stârpirea acestui rău al viticulturii noastre.
În 1937 situaţia viticolă a fost următoarea:
a. Vii pe rod (total 1.310 Ha)
din: Indigene nealtoite 35 Ha
Altoite 920 Ha
Producători direcţi 355 Ha
b. Vii care nu erau pe rod (total 1.258 Ha)
Indigene nealtoite 22 Ha
Altoite 123 Ha
Producători direcţi 123 Ha.
Deci 1043 Ha altoită şi 478 Ha hibrizi prod. direct.
Se urmăreşte distrugerea hibrizilor şi replantarea terenurilor defrişate cu viţe nobile autentice procurate fie de la pepinierele particulare sau de la cele ale statului.
Camera de Agricultură caută a da o deosebită atenţie combaterii boalelor criptogamice pentru ca suprafeţele de vii şi plantaţiuni să dea maximum de randament. Activitatea sa se îndreaptă şi în domeniul vinificaţiei (teoretic), o ramură foarte puţin cunoscută şi practicată în mod rudimentar în judeţul nostru.
Se urmăreşte organizarea cooperativelor viticole pentru valorificarea producţiei, vinificaţie raţională, credit etc.

Prof.univ.dr.habil. Iulian Oncescu,
Prof.dr. Cornel Mărculescu