You are currently viewing EDITORIAL: Ratificarea documentelor Unirii – decembrie 1919

EDITORIAL: Ratificarea documentelor Unirii – decembrie 1919

În ziua de 30 decembrie 1919, Regele Ferdinand s-a adresat Camerei Deputaţilor şi Senatului, în primul Parlament al României Întregite, ales prin vot universal și alcătuit din reprezentanți din toate teritoriile locuite majoritar de români, la o zi după ratificarea documentelor Unirii cu România, a Transilvaniei, a Bucovinei și a Basarabiei.
Astfel, regele Ferdinand a surprins prin acuratețea discursului, făcând o amplă radiografie a evenimenteleor care au condus la formarea României Mari: „Consiliul Suprem de la Paris, preocupat de necesitatea unei păci de mult dorite de lumea întreagă, a impus şi Ţării noastre să facă păcii sacrificii dureroase. Nu există Român de la Rege până la ultimul cetăţean care să nu deplângă hotărârile marelui aeropag mondial. Dacă pentru momentul de faţă am cedat forţei majore, nu este acum vremea să îngenunchiem energia noastră înaintea restriştei, ci îndoind-o să arătăm printr-o atitudine demnă şi – lucrând în continuă stăruinţă, de a vindeca rănile patriei, – să dovedim lumii întregi că România merită mai multă consideraţie din partea marilor ei aliaţi.
Cu toate sacrificiile dureroase ce ne-a impus aeropagul de la Paris nutrim via dorinţă de a menţine legăturile de strânsă prietenie cu marii noştri aliaţi şi suntem siguri că ei vor recunoaşte mai târziu şi vor preţui cum se cuvine rolul important ce joacă România ca portar al civilizaţiei occidentale în aceste părţi ale Europei
”.

TEXTUL LEGILOR:
Lege pentru ratificarea unirii Bucovinei cu România
(31 decembrie 1919)
Art. unic. Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 3744 din 18 decembrie 1918, publicat în „Monitorul oficial”, nr. 217 din 19 decembrie 1918, privitor la unirea Bucovinei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea urmatoare:
Ferdinand I
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa națională, rege al României,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate:
Asupra raportului preşedintelui Consiliului nostru de Miniştri sub nr. 2211 din 1918,
Luând act de hotărârea unanimă a Congresului general al Bucovinei din Cernăuţi de la 15 noiembrie 1918,
Am decretat şi decretăm:
Art. I. Bucovina în cuprinsul graniţelor sale istorice este şi rămâne deapururea unită cu Regatul României.
Art. II. Preşedintele Consiliului nostru de Miniştri este însărcinat cu executarea acestui decret.
Dat în Bucureşti, la 18 decembrie 1918. Ferdinand.
Presedintele Consiliului de Ministri, Ion I. C. Brătianu.
Această lege s-a votat de Adunarea Deputatilor în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
Preşedinte, Nicolae Iorga.
Secretar, Aurel Moraru.
Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
Preşedinte, Dr. C. Şumuleanu.
Secretar, Balbareu.
Promulgăm aceasta lege şi ordonăm ca ea sa fie investită cu sigiliul statului şi publicată în „ Monitorul oficial”.
Dat în Bucureşti, la 31 decembrie 1919.
„ Monitorul oficial”, din 1 ianuarie 1920

Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România
(31 decembrie 1919)
Art. unic. Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în „Monitorul oficial”, nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea urmatoare:
Ferdinand I
Prin graţia lui Dumnezeu şi voința naţională, rege al României,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate:
Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie (9 aprilie) 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, urmatoarea rezoluţiune:
„În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară:
Republica Democratica Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagra şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărească soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna,
Se uneşte cu mama sa România.”
şi prezidentul Consilului nostru declarând că:
„În numele poporului român şi al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot şi declară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci şi indivizibilă“.
Dat în Iaşi, la 9 aprilie 1918.
Preşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Marghiloman.
Ministru de justiţie, D. Dobrescu.
Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
Preşedinte, Nicolae Iorga.
Secretar, Teodosie Bârca.
Aceasta lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
P. Preşedinte, Dr. C. Şumuleanu
Secretar, I. Balbareu.
Promulgăm aceasta lege şi ordonam ca ea sa fie investită cu sigiliul statului şi publicată în „Monitorul oficial”.
Dat în Bucureşti, la 31 decembrie 1919.
„Monitorul oficial”, din 1 ianuarie 1920

Legea pentru ratificarea Unirii Transilvaniei cu România
Art. unic. Se ratifică, investindu-se cu putere de lege decretul-lege cu nr. 3631 din 11 decembrie 1918, publicat în „Monitorul oficial” cu nr. 212 din 13 decembrie 1918, privitor la unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:
Ferdinand I,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate:
Asupra raportului preşedintelui Consiliului nostru de Miniştri sub nr. 2171 din 1918,
Luând act de hotărârea unanimă a Adunării Naţionale din Alba Iulia.
Am decretat şi decretăm:
Art. I. Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naţionale din Alba Iulia de la 18 noiembrie (1 decembrie) 1918 sunt şi rămân deapururea unite cu Regatul României.
Art. II. Preşedintele Consiliului nostru de Miniştri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului-lege de faţă.
Dat în Bucureşti, la 11 decembrie 1918, Ferdinand.
Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion I. C. Brătianu.
Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
Preşedinte, Nicolae Iorga.
Secretar, Ştefan Meteş.
Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
Preşedinte, Dr. C. Şumuleanu.
Secretar, Balbareu.
Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul statului şi publicată în „Monitorul oficial”.
Dat în Bucureşti, la 31 decembrie 1919.

Surse:
România. Documentele Unirii. 1918, coordonator Ioan Scurtu, Fundaţia Culturală Română, București, 1993.