Ca urmare a îngrijorării existente în societate, în urma situației din Ucraina, vă prezentăm lămuriri cu privire la categoriile de cetățeni ce pot fi încorporați pentru apărarea țării.
Legea numărul 395/2005 și Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, prevăd că autoritățile pot apela la mobilizarea parțială sau totală a forțelor pentru întărirea sistemului de apărare.
Legea 395/2005 prevede că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie.
Conform Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, sunt încorporabili cetăţenii romani, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar. La cerere, încorporarea se poate face la cel puţin 18 ani.
Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, care sunt decretate de preşedinte şi validate de Parlament, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviștii de orice fel.
Rezerviștii sunt de mai multe categorii:
-militarii rezervişti voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani care au contracte cu MApN.
-rezervişti formați din cei care şi-au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia şi sunt în posesia unui livret militar.
-cadrele militare în rezervă, ofițeri și subofițeri.
Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război şi este formată din:
a) rezerva operaţională;
b) rezerva generală.
(2) Rezerva operaţională cuprinde:
a) rezerviştii voluntari încadraţi în funcţii din statele de organizare ale unităţilor;
b) rezerviştii cuprinşi în planurile de mobilizare ale unităţilor.
(3) Rezerva generală cuprinde cetăţenii cu obligaţii militare care nu fac parte din rezerva operaţională.
Nu vor fi încorporați cetăţeni clasaţi inapţi medical pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani.
De asemenea, nu vor fi încorporate persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, cele arestate preventiv.
Persoanele care au soţia bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia a decedat sau cei ai căror părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă, nu vor fi încorporate.
Cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ, fără a purta armă.
La art.8, pct.(2) din Legea 446/2006 este prevăzută și situația cetățenilor cu dubla cetățenie: „Cetăţenii care au cetăţenie dublă/multiplă îndeplinesc serviciul militar la instituirea stării de asediu, a stării de mobilizare şi a stării de război conform acordurilor încheiate între România şi ţara/ţările a cărei/căror cetăţenie o mai deţine persoana respectivă.”
Refuzarea încorporării este infracţiune şi se pedepseşte din punct de vedere penal cu închisoare.
Articolul 432 din Codul Penal : „Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.