You are currently viewing B.N.R.: Rata dobânzii de politică monetară va fi redusă la 6,5% pe an

B.N.R.: Rata dobânzii de politică monetară va fi redusă la 6,5% pe an

  • Post category:Actual

Banca Națională a României a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, după ce în luna iulie, BNR coborâse dobânda cheie la 6,75% pe an.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 7 august 2024, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2024.

De asemenea, BNR a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Conform BNR, rata anuală a inflației a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94 la sută, sub nivelul prognozat, de la 5,12 la sută în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial ca impact de creșterea prețului gazelor naturale.

Față de luna martie, rata anuală a inflației s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61 la sută), în principal ca efect al ieftinirii substanțiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării scăderii dinamicii prețurilor alimentelor.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat descreșterea în trimestrul II, inclusiv în raport cu previziunile, coborând la 5,7 la sută în iunie, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor. Influențe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și din reintrarea pe un trend ușor descrescător a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În sens opus au acționat moderat majorările de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 5,3 la sută în iunie, de la 6,7 la sută în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus la 7,2 la sută în iunie, de la 8,5 la sută în martie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în iunie 2024 la 7,3 la sută, de la 8,3 la sută în martie 2024.

Activitatea economică a crescut cu 0,7 la sută în trimestrul I 2024, mai puțin decât s-a anticipat, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor.

Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,5 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie s-a redus semnificativ în luna mai, după creșterea considerabilă consemnată în aprilie, iar rata șomajului BIM s-a mărit gradual în intervalul aprilie-iunie, până la 5,5 la sută – nivel inferior mediei de 5,6 la sută din a doua jumătate a anului trecut. În același timp, sondajele de specialitate au indicat în iulie intenții mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp decât în trimestrul precedent, precum și un deficit de forță de muncă în scădere, față de cel în creștere raportat de companii în primele două trimestre din acest an. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și mai cu seamă cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie au înregistrat o scădere pe ansamblul intervalului aprilie-mai, rămânând însă înalte.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut în prima decadă a lunii iulie sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s‑au reînscris în debutul lunii și s-au menținut ulterior pe o traiectorie general descrescătoare – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, cu impact și asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecție descendentă în prima parte a lunii iulie și a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creșterii volatilității pe piețele financiare internaționale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7 la sută în iunie, de la 5,7 la sută în luna mai, în condițiile în care componenta în lei a continuat să-și accelereze creșterea, în principal pe seama evoluțiilor de pe segmentul societăților nefinanciare, iar ritmul celei în valută și-a prelungit traiectoria ușor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a crescut la 69,1 la sută în iunie, de la 68,8 la sută în mai.