You are currently viewing EDITORIAL: ,,Condiţiile sovietice minimale de armistiţiu”-Aprilie 1944

EDITORIAL: ,,Condiţiile sovietice minimale de armistiţiu”-Aprilie 1944

  • Post category:Editorial

La Cairo, N.V. Novikov înmânează (8 aprilie 1944) lui Lincoln MacVeagh ,,condiţiile sovietice minimale de armistiţiu” cu România:
,,Unu. Trupele române care luptă alături de germani împotriva Armatei Roşii sunt formate din şapte divizii în Crimeea, trei divizii sau mai multe în regiunea Odessa, trei divizii sau mai multe în regiunea Chişinău. Aceste divizii trebuie să capituleze în faţa Armatei Roşii sau ele trebuie să atace din spatele frontului pe germani şi să înceapă operaţiunile împotriva germanilor împreună cu Armata Roşie. Dacă aceasta se realizează, guvernul sovietic este de acord să completeze armamentul tuturor acestor divizii şi să le pună imediat la dispoziţia mareşalului Antonescu şi a lui Maniu.
Doi. Condiţiunile minime de armistiţiu sunt următoarele:
A. Ruperea cu germanii şi operaţiuni comune ale trupelor româneşti şi aliate, inclusiv Armata Roşie, împotriva germanilor, cu scopul reinstaurării independenţiei şi suveranităţii României.
B. Restabilirea frontierei româno-sovietice în concordanţă cu acordul din 1940.
C. Plata de daune pentru pagubele provocate Uniunii Sovietice ca urmare a ostilităţilor şi ocupării de către România a teritoriului ei.
D. Repatrierea tuturor prizonierilor de război sovietici şi Aliaţi, precum şi a deţinuţilor.
Aceste condiţii minime pot fi înrăutăţite dacă România nu le acceptă repede.
Trei. Guvernul sovietic nu cere ca teritoriul românesc să fie ocupat pe durata armistiţiului de trupele sovietice, dar atât trupele sovietice cât şi cele ale Aliaţilor trebuie să aibă libertate nelimitată de mişcare pe întreg teritoriul românesc, dacă situaţia militară face necesară aceasta. Guvernul român trebuie să facă tot ce-i va sta în putinţă pentru a sprijini această acţiune prin toate mijloacele de comunicare pe sol, apă şi în aer.
Patru. Guvernul sovietic consideră nedreaptă hotărârea Dictatului de la Viena şi este gata să desfăşoare operaţiuni, împreună cu România, împotriva ungurilor şi germanilor, cu scopul de a reda României întreaga Transilvanie sau cea mai mare parte a acesteia.
Cinci. Dacă România doreşte să aibă pentru contactele cu Uniunea Sovietică pe lângă generalul-reprezentant pentru problemele militare şi un reprezentant politic pentru chestiunile politice guvernul sovietic nu are nicio obiecţiune”.
Documentul avea să fie înmânat (12 aprilie), la Stockholm, şi lui Frederic Nanu de însărcinatul cu afaceri sovietic, Semenov, care a făcut cunoscut că a acesta a mai fost comunicat guvernelor S.U.A. şi Marii Britanii şi că va fi înmânat, în aceeaşi zi, şi lui Barbu Ştirbey, la Cairo.
Considerând aceste prevederi ca fiind nesatisfăcătoare, Ion Antonescu l-a convocat pe Iuliu Maniu şi i-a spus: ,,D-le Maniu, eu nu pot să primesc aceste condiţii. Însă eu nu mă cramponez de conducerea statului; luaţi conducerea şi acceptaţi aceste condiţiuni dacă le găsiţi acceptabile şi eu vă dau tot concursul militar”.
Liderul naţional-ţărănist a refuzat oferta mareşalului.

Prof. Univ. Dr. Col.(r) Alesandru Duțu