You are currently viewing CASELE VECHI ALE TÂRGOVIȘTEI: Berăria lui Filip Tomescu

CASELE VECHI ALE TÂRGOVIȘTEI: Berăria lui Filip Tomescu

Pe centrul vechi al orașului Târgoviște, în apropierea grădinii publice de lângă Primăria Târgoviște și în centrul căreia se afla un rond impozant cu flori unde era amplasată statuia lui Grigore Alexandrescu, în perioada interbelică a funcționat una dintre cele mai selecte berării din oraș: Filip Tomescu, care se afla la mare concurență cu berăria lui Iorgu Lăzărescu. Cât timp a funcționat berăria, atunci când era foarte vizitată de protipendada orașului, și nu numai, pe timpul verii, pe trotuarul din fața berăriei erau scoase mese pentru a putea fi primite toate notabilitățile orașului, și unde se consuma bere la halbă și erau serviți covrigi cu sare, alune zis americane și niște pești uscați și sărați care se numeau țâri. Pe peretele exterior al clădirii unde funcționa berăria, trecătorii puteau citi scris cu litere de o șchioapă „Halba de bere 7 lei “.

Prosperitatea de care se bucura Berăria lui Filip Tomescu la începutul secolului XX, l-a determinat pe acesta să încerce să își extindă afacerea, așa cum reiese din documentele cercetate de noi la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Dâmbovița. Astfel, la 29 noiembrie 1912, Filip Tomescu s-a adresat lui Gonzalv Ionescu, primarul urbei Târgoviște, solicitând acestuia prin adresa nr. 6127, o autorizație prin care dorea să construiască înaintea proprietății din strada Libertății nr. 92, dar înspre strada Primăriei, o terasă din beton armat care să fie prevăzută de jur împrejur cu geamlâc, cu scopul de a avea o terasă pe timp de iarnă. Ștefan Septville, ajutorul Șefului Serviciului Tehnic al Primăriei, prin adresa nr. 1115/13 decembrie 1912, înștiința pe edilul orașului, ca înainte să i se elibereze lui Filip Tomescu autorizația solicitată, acesta să fie invitat să ridice un plan cu fațadele imobilului care să fie pus în raport cu planul general decretat de aliniere al străzii Libertății cu strada Primăriei. La scurt timp, în urma consultării planurilor de aliniere al străzii Libertății cu strada Primăriei de către Ștefan Sachelaride, șeful Serviciului Tehnic al Primăriei Târgoviște, prin adresa nr. 112 din 25 ianuarie 1913, acesta îi comunica primarului urbei că cererea de autorizație de construcție a unei terase de către Filip Tomescu este respinsă, motivând faptul că strada sau trotuarul cu punctul solicitat urma să capete o formă frântă, formându-se cu autorizațiunea noastră, o deformațiune nouă în locul celei de azi, chiar în centrul orașului pentru timp îndelungat.

Revenind la proprietarul faimoasei berării, trebuie spus că Filip Tomescu a avut trei copii: doi băieți și o fată.
Primul băiat, Nicolae, cunoscut de apropiați cu apelativul de Nae, a fost un ofițer superior care se pare că a fost mutilat în timpul celui de al doilea război mondial.
Al doilea fiu, Constantin, căruia i se spunea simplu Tică, era un salariat al Depozitului de bere Azuga situat pe strada Justiției, în timp ce fata, pe nume Elena, și cunoscută drept Lenuța, aceasta a trăit mult timp în orașul de sub Turnul Chindiei.

Filip Tomescu era originar din comuna Breaza, județul Făgăraș, provenind dintr-o familie cu opt copii, dintre care, se pare că trei au trecut munții și s-au stabilit în Târgoviște pentru a fi înrolați în armata austro-ungară: Filip, decedat la vârsta de 44 de ani și înmormântat în Cimitirul din Suseni, Vasile, decedat la 80 de ani și Hariton, trecut în neființă la vârsta de 74 de ani.
Toți cei trei erau cunoscuți în perioada de Belle-epoque, și nu numai, ca fiind negustori iscusiți ce și-au adus aportul la prosperitatea orașului.

Deasupra berăriei, se afla locuința lui Filip Tomescu de unde, putea privi în liniște bunul mers al lucrurilor privind afacerea sa, atunci când nu se afla efectiv în mijlocul celor care îi treceau pragul.
Este bine cunoscut faptul că, acolo veneau o serie de persoane ilustre de la Liceul Militar Nicolae Filipescu de la Mănăstirea Dealu, printre aceștia numărându-se însuși directorul de studii Ion Pavelescu.
În același timp, printre invitații și oaspeții de seamă și totodată obișnuiți cu atmosfera berăriei lui Filip Tomescu, se număra și marea interpretă Lola Bobescu, fiica marelui muzician Constantin Bobescu, profesor la Liceul Militar Nicolae Filipescu de la Mănăstirea Dealu.

În acest imobil, după venirea comuniștilor la putere, au funcționat ghișeele Casei de Economii și Consemnațiuni. Prin anii ‘ 60, locul acela era cunoscut ca fiind „la urlătoare”.
Dar, să prezentăm cum funcționa în acea perioadă Casa de Economii și Consemnațiuni, după spusele unui contemporan, pe nume Ion Toma: „În zona unde erau clienții, era despărțită de cea a oficiantelor cu un glazvant, la care lucrau patru sau cinci angajate la respectivele ghişee. După ce oficianta care efectua lucrarea solicitată de depunător, introducea toate datele în Libretul de Economii, şi le „trimitea” casierei pe un „jgheab” înclinat, confecționat din scândură, împingându-le cu putere. Fiind folosit intens, datorită fiecărui pachet de documente, lemnul acela devenise foarte lucios, „pachetele” trimise către casieră alunecând foarte uşor. Clientul mergea la ultimul ghişeu, undeva în spate, unde era „casieria”. Acolo primea banii solicitați, carnetul şi buletinul. Toate operațiunile se făceau manual, se scriau cu stiloul iar chitanțele se scriau cu creionul chimic. Aceea era singura instituție bancară care lucra cu publicul, cu cetățenii. Toate celelalte bănci, lucrau numai cu persoane juridice”.

 

Surse:

-Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Dâmbovița, fond Primăria orașului Târgoviște;

-Almanachul Dâmboviței pe anul 1912, Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva, București, 1912;

– Jozsef Pildner, Berăria lui Filip Tomescu. Târgoviștea de altădată, Realitatea Dâmbovițeană;

– Theodor Nicolin, Periplu târgoviştean – străzi, case, oameni, amintiri –, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2005.

 

Prof.dr. Cornel Mărculescu