Din Croația până în Georgia – în ultimele veri am vrut să cunosc estul Europei. Fără să vreau, am căpătat răspuns la o întrebare, unde îmi place mai mult la mare în zona României ? Litoralul Albaniei este special pentru că marea e așa de aproape de munte și pentru că o treime din el nu e sufocată de turismul de masă. Începe în Muntenegru și se termină în Grecia, destinații litorale cu mulți turiști (români). Există o distincție clară între nord și sud. În nord este Marea Adriatică, în sud Marea Ionică. În nord sunt plaje cu nisip, late și fără munți aproape. La sud, zona este muntoasă, marea lipită de munte, plajele sunt cu pietre, dar mult mai puțin populate și apa este mai curată și limpede. În nord sunt stațiuni mari, relativ dezvoltate, un fel de Eforie sau Mamaia ale Albaniei. Problema este că sunt suprapopulate și prost făcute, hoteluri kitsch îngrămădite și locuri cu zeci de mii de șezlonguri. În sudul extrem de la Himare la Sarande este zona pentru care merită mers la mare în Albania.

Natura incredibilă începe cu vreo 20 km înainte de Dhermi. În ciuda logicii, drumul se îndepărtează de mare și începe să urce. Cu cât te apropii de Dhermi, cu atât urci mai din greu, curbe și pante. De la zero la 1000 și ceva metri altitudine în 10 km de drum. Eu tot credeam că am luat-o iar greșit, ce căutăm să urcăm când trebuie să coborâm spre plajă. La un moment dat, mă gândeam că poate aici e marea mai sus ca altitudine, nu la zero metri, ca în bancurile cu blonde.

Ajungem în ceva vârf, se vede marea. Extraordinar tot, dar Dhermi tot nu apare. Google Maps ne arată că suntem chiar lângă plajă. Așa și este, dar e în vale, trebuie să coborâm pe fața cealaltă a muntelui, iar până acolo sunt niște pante de îți vine rău. Muntele Cika are o latură pe mare și una pe uscat, având 2044 de metri înălțime. Cum iese direct din mare, pare și mai înalt. Cum ar fi la noi, să pleci din Constanța, să urci Bucegii și apoi să cobori la Costinești.

Dhermi e prima stațiune. Nimic plănuit, au făcut hoteluri și pensiuni care pe unde a avut pământ. În general sunt de la acceptabile în sus. Prețuri bune, cu 25 – 30 de euro camera de două paturi în plin sezon. Mâncare în regulă, un pește cu de toate și o bere ies sub 10 euro. Ospitalitatea este încă la nivel bun, deși nu se compară cu nordul montan. Plaja acceptabilă, apa curată și albastră. Cam multă lume și ceva baruri care pot avea muzică pe plajă. Normal la Dhermi se termină cu balacanismul și mizeria. Încet-încet a avansat problema și noua graniță este Himare, la vreo 20 km mai jos. De la Himare începe partea pentru care merită să lași Grecia și Bulgaria și să încerci Albania. Mediterana de acum 50 de ani. Himare e mai mare și cu facilități. Mai jos cu vreo câțiva km este o favorită a mea, Bunec. Un mic golf, apa perfectă. Ieși de pe șosea, te bagi pe un drum strâmt și apare plaja. Nepopulată, apa incredibilă, liniște. Pe hărțile la scară normală nici nu apare. Mai jos este un sat, Qeparo. Există Qeparo de jos  și Qeparo de sus. Urci pe un drum de beton și dai de un sat de munte blocat în anul 1800 și ceva. Case de piatră, străzi înguste pietonale. Multe case abandonate. La fel ca satele și orașele tipic mediteraneene din Croația sau Muntenegru, dar fără nici un magazin de suveniruri sau restaurant turistic.

De la Qeparo în jos, urmând șoseaua sunt tot felul de oportunități de plajă. Ieși de pe de pe șosea, la vale pe pantă și dai de ceva plajă cu un bar și eventual ceva șezlonguri. Excepție face satul Livade care are o plajă mai mare. Marea perfectă peste tot, prețuri mici, bere sub un euro, șezlong un euro jumătate maximum. Dacă vrei plaje liniștite, nepopulate și prețuri non-turistice, cum sunt cele din Albania,  mai bine nu cred ca să existe în Europa.

Sarande e mare oraș, albanezi mulți vin aici în vacanță. Plaja plină ziua, un mega Xhiro seara pe malul mării. De aici pleacă și vasele de pasageri spre Italia, sunt ceva turiști. Toate facilitățile. Un studio la ceva particular costă 20 euro pe noapte. Stațiune, dar încă ieftin. Mai la sud, e Ksamil.  Aici este o plajă suprapopulată, dar și câteva care merită, trei insulițe lângă Ksamil și plaja Monastir fiind primele pe listă. Mini-plaje la care nu e chiar ușor de ajuns, cu un chioșc și poate câte un bar. La capăt este Butrint, o cetate extraordinară care merită vizitată. De acolo treci apa cu o plută trasă cu cabluri, urmează o câmpie parcă făcută ieri din aluviunile venite de pe munte și începe Grecia.

Toată zona de la Dhermi în jos are vreo 70 de km. Eu am făcut-o pe motoretă, cu 5 euro pe zi, având o motoretă bună. Din Sarande am luat-o o zi spre nord, una spre sud. Pe drum m-am oprit de vreo câteva ori, unde vedeam un loc frumos – baie și plajă. Aici, 2 mese, bere, benzină la motor,  șezlong „all inclusive”, ce mai, chiar nu cunosc un loc unde să poți face atâtea cu nici 20 de euro.

Încă nu s-a ajuns la turismul forțat, aglomerat, la mase de oameni. Mediterana de acum 50 de ani cum ziceam, crudă și reală. Plaja perfectă și un bar. Ospitalitate la nivel bun, la Dhermi și Sarande parcă un pic sub medie, dar țineți minte că media este extrem de sus în Albania. Ieftin, cea mai ieftină destinație de mare din sudul Europei.

Răzvan Vulpea călătoare