La 27 septembrie 1914, la Sinaia, moare CAROL I, primul rege al României, fondatorul României moderne.
Carol I al României, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, s-a născut la Sigmaringen, Germania, la 20 aprilie 1839.
Carol I a fost domnitorul care a condus Principatele Române după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza, devenind apoi rege al României.
Domnitorul Carol I şi-a stabilit, pentru început, trei obiective principale, şi anume: stabilitate politică prin regim constituţional, modernizare şi continuitate dinastică, dar primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o agitată viaţă politică şi printr-o mare instabilitate guvernamentală.
La 29 iunie/11 iulie 1866, Parlamentul a votat în unanimitate noua Constituţie a ţării, folosind ca model constituţia Belgiei, pe care Carol a depus, a doua zi, jurământul.
Primul articol al Constitutiei consacra denumirea ţării: „Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil sub numele de România”.
A fost adoptată moneda naţională, a fost înfiinţată Monetăria statului în 1870, când s-au bătut primele monede de argint, iar în 1880 a fost înfiinţată Banca Naţională a României.
În 1869, a fost inaugurată oficial linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu, respectiv prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret.
După obţinerea şi recunoaşterea independenţei, Parlamentul a proclamat România regat la 14/26 martie 1881. Alteţă regală din 1878, când Consiliul de Miniştri de la 9/21 septembrie a hotărât acest lucru, domnitorul Carol I a fost încoronat rege al României la 10/22 mai 1881.
Coroana regelui a fost confecţionată din oţelul unui tun capturat la Plevna în 1877, iar cea a reginei a fost realizată din aur. Începând din 1866, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României.
În 1895 a fost inaugurat Podul Carol I, peste Dunăre, de la Feteşti-Cernavodă proiectat de inginerul Anghel Saligny, cel mai mare din Europa la acea vreme.
Dupa o domnie de 48 de ani, 10 mai 1866 – 27 septembrie 1914,cea mai lungă din istoria statelor românești, în care a înfăptuit independența României față de Imperiul Otoman, a redresat economia, a format aparatul administrativ modern , a modernizat armata, se stinge la Castelul Peles într-o zi ploioasă de septembrie, la vârsta de 75 de ani.
A fost înmormântat la Curtea de Argeş, în Biserica Episcopală, ce a devenit  necropolă pentru familia regală a României.
Neavând urmași direcți, la tron, i-a urmat nepotul sau, Ferdinand, care, conform Normelor Fundamentale ale Casei Regale a României, a devenit rege în momentul morții suveranului.
Regele Carol I a rămas în istorie ca un autentic arbitru al vieţii politice româneşti, fiind conducătorul care a pus bazele României moderne.

Prof .Cristin Petre