4.4    Casa de citire

În perioada interbelică, pe lângă şcoală se organizau şezători culturale, precum şi şcolile de adulţi cu cursurile de alfabetizare, având în vedere faptul că foarte mulţi brăneşteni nu ştiau carte.

În acest context se înscrie efortul lăudabil al preotului Corneliu Cercel (1917-1935) de înfiinţare a unei Case de Citire, în cadrul Caselor Naţionale, iniţiată de Gheorghe Ţiţeica şi Ion Manolescu.

Aici, preotul Cercel şi alţi intelectuali ai satului citeau sătenilor adunaţi diferite lucrări literare şi de popularizare a ştiinţei. Erau invitaţi să conferenţieze oameni de cultură, precum scriitorul Gala Galaction şi geograful Simion Mehedinţi, ambii membri ai Academiei Române. Conferinţa lui Simion Mehedinţi a fost publicată în foaia ,,Prietenul Nostru”, editată pentru scurt timp de Casa de Citire.

Sediul acesteia era în clădirea ce aparţinea Mariei Pandeleanu, ulterior demolată, unde se află astăzi locuinţa familiei Pintilescu.

Activitatea culturală a Casei s-a încheiat la începutul celui de-al doilea război mondial, când iniţiatorul ei murise deja, iar intelectualii satului fuseseră concentraţi.

4.5. Căminul cultural

În 1926, cu sprijinul financiar oferit de Stan Rizescu şi contribuţia brăneştenilor, s-a construit clădirea căminului cultural, sediul Băncii Populare ,,Munca”. Această instituţie funcţiona din 1895, iar în 1912 dispunea de un capital de aproape 30000 de lei, preşedinte fiind Dumitru Teodorescu, iar casier, Nicolae Bălăşescu²⁵. Până în 1940,  căminul cultural se numea ,,Bran Stegarul”, fiind apoi numit ,,Stan Rizescu”. Clădire rezistentă şi frumoasă, a devenit şi sediul bibliotecii ,,Teodor Balş” mutată ulterior la celălalt cămin cultural şi apoi adusă înapoi.

Aici şi-au desfăşurat o bogată activitate culturală tinerii din comună, îndrumaţi de intelectualii satului, învăţătorii Gheorghe (Gică) Rădulescu (1936-1942), Ion Diaconescu (1934-1943), Dumitru Bendic (1949-2004) precum şi preoţii Corneliu Cercel (1917-1935) – ,,sămânţa aruncată de Corneliu Cercel a prins şi a dat roade însutite” şi Zoe Enăchescu (1942-1949).

Au fost organizate serbări dedicate unor momente istorice, un atelier de croitorie, cursuri de alfabetizare pentru adulţi (Casa de citire), corul, etc. Activitatea culturală de aici a fost apreciată la nivel judeţean.

Din 1932, prin grija ing. Mircea Rizescu, localul a fost electrificat şi s-a montat aici un aparat de proiecţie elveţian, foarte modern în acel moment, cum mai existau puţine în ţară. Mulţi ani, aici au rulat capodopere ale cinematografiei româneşti şi mondiale. Din păcate, în prezent aparatul nu mai există, în locul său găsindu-se exponatele muzeului etnografic al comunei, inaugurat pe 1 decembrie 2005. Clădirea a fost reabilitată  în 2011 din iniţiativa primarului localităţii, Ion Preda.

În 1980 s-a construit şi al doilea cămin cultural, unde se află o sală pentru festivităţi cu 300 de locuri

Daniel Diaconescu

Va urma.