You are currently viewing NU-ȚI UITA ISTORIA: CRUCEA EROILOR DE PE MUNTELE CARAIMAN

NU-ȚI UITA ISTORIA: CRUCEA EROILOR DE PE MUNTELE CARAIMAN

La 14 septembrie 1928 a fost inaugurată Crucea Eroilor de pe muntele Caraiman, un simbol al luptei ostașilor români în Primul Război Mondial, fiind numită oficial „Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial”.
Ea este situată în șaua masivului Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pe marginea abruptului către Valea Seacă, fiind construită între anii 1926-1928 , la inițiativa comunității locale din Buștenii și prin grija Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.
In 1916, prin Trecătoarea Predeal, armata română intra în Transilvania, dar după câteva luni era respinsă și se retrăge luptând prin aceeași trecătoare.
Cu tunurile urcate pe munte trase de boi și cu ajutorul frânghiilor, la peste 2000 m , armata română a trecut la apărarea trecătorii Văii Prahovei și a reușit oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania.
Apărarea Văii Prahovei avea ca scop menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați pentru crearea condițiilor propice în a relua inițiativa strategică și, apoi, trecerea la ofensivă.

Harta militară a bătăliei de pe Valea Prahovei-1916

Proiectul a fost opera arhitecților Georges Cristinel şi Constantin Procopiu și a doi mari ingineri ce au realizat studiile de rezistență ale monumentului, Alfred Pilder şi Teofil Revici.
Monumentul este unic în lume prin altitudinea amplasării(2291 m) și prin dimensiuni, crucea propriu-zisă având o înălțime de 28 de metri cu două brațe de câte 7 metri fiecare.
Lucrările au fost executate de către Direcția de Poduri din cadrul C.F.R. prin secțiile L1 și L 5 din Sinaia, însă, în mare parte, construcția a fost realizată de către Societatea Cultul Eroilor, fiind mobilizați un număr mare de tineri care au contribuit benevol la transportul materialelor de construcție.
Componentele metalice, lemnul, sculele, dar și celelalte materiale necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR Bușteni, iar de acolo, o parte din materiale au fost transportate cu care trase de boi, iar restul cu funicularul Fabricii de Hârtie Bușteni până în Cantonul Schiel – pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse până în vârful Caraiman cu caii și măgarii.
Din cauza drumului anevoios, o căruță putea face într-o săptămână maxim trei transporturi.
Crucea a fost montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 7,5 m, în interiorul căruia se află o încăpere care a adăpostit inițial generatorul de energie electrică care alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii.

După instalarea regimului comunist, monumentul a fost neglijat, ba chiar mai mult, Crucea Eroilor a fost amenințată cu dispariția, existând intenția de a secționa brațele laterale ale monumentului şi de a se monta o stea roșie în vârful coloanei metalice.
Din 1991, Crucea Eroilor a fost din nou iluminată, dar instalația electrică a fost din nou vandalizată, iar în anul 2003 s-a reînceput reabilitarea ei. Pentru repararea instalației electrice au lucrat echipe de salvamontiști care au transportat pe Caraiman sute de kilograme de materiale.
Crucea de pe Caraiman este iluminată cu 300 de becuri de câte 500 W fiecare și poate fi văzută de la zeci de km depărtare.
Monumentul a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

Prof. Cristin Petre