You are currently viewing PSIHOLOG: Sindromul de stres posttraumatic complex (C-PTSD)

PSIHOLOG: Sindromul de stres posttraumatic complex (C-PTSD)

  • Post category:PSIHOLOG

În ultimii ani a existat o recunoaștere din ce în ce mai mare a impactului psihologic al traumei prelungite, recurente și adesea interpersonale, cum ar fi abuzul psihologic, sexual sau fizic în copilărie sau diverse forme de abuz cronic al partenerului la vârsta adultă. Acest tip de trauma fost denumit PTSD complex (C-PTSD) sau, daca a avut loc în copilărie, se poate regasi sub denumirea de traumatism de dezvoltare.

Tabloul general al simptomelor include:
– dificultăți în exprimarea emoțiilor – pierderea controlului asupra emoțiilor, cum ar fi furia explozivă sau tristețea persistentă
– stima de sine fragila – se poate destramă la orice semn de critica, invalidare sau respingere
– dificultăți in relații – din cauza lipsei de încredere, în unele cazuri oamenii evită complet relațiile, în timp ce altii pot dezvolta relații nesănătoase (căutarea repetata a unui salvator, rupturi in relație etc)
– flashback-uri emoționale – stări emoționale copleșitoare de teama, tristețe, neputință, descurajare sau neajutorare
– rușine toxica – sentiment de lipsa de valoare, dispreț de sine
– critica interioara – te critici pentru orice greșeală, auto-devalorizare, perfecționism
– critica exterioara – ii critici si găsești defecte celorlalți (deși, de regula, nu le spui)
– stagnări in dezvoltarea emoțională si psihica – anumite arii ale dezvoltării par “înghețate” într-o etapa anterioara de dezvoltare
– percepția distorsionata a abuzatorului – persoana e preocupata excesiv de relația cu acesta: ori ii atribuie putere totala asupra propriei vieți sau îi asimilează sistemul de valori, ori pot apărea preocupări legate de răzbunare
– disociere – activități sau procese mentale care distrag atenția sau “anesteziază” – jocuri video, TV, mâncat in exces, abuz de alcool sau/si droguri, cu scopul de a nu rămâne singur cu gândurile si emoțiile tale
– detașarea de trauma – persoana se poate deconecta de sine (depersonalizare) și de lumea din jur (derealizare); în anumite cazuri ar putea chiar să-și uite trauma.

Care sunt cauzele C-PTSD?
1. Abuzul emoțional si/ sau fizic repetat, neglijarea sau abandonul in copilărie – in cazul abuzului, cele mai frecvente situații sunt: critici continue din partea părinților, iubirea condiționata (ex: daca iei note bune primești afecțiune, daca nu – dispreț), părinții care isi vad copiii ca pe o extensie a lor si încearcă sa le oprească orice inițiativa proprie sau tentativa de independenta si maturizare, abuzul fizic;
2. Abuzul emoțional repetat si violenta partenerului
3. Abuzul sexual repetat (in copilărie sau ca adult)
4. Viața ca refugiat, prizonier de război sau victima a traficului de persoane
5. A te afla in mod repetat sau continuu într-o zona de război

Experții consideră că severitatea simptomelor unei persoane poate depinde de mai mulți factori, printre care:
– Dacă trauma s-a întâmplat în copilărie
– Dacă un părinte sau o persoana de îngrijire au fost responsabili pentru traumă
– Dacă persoana a avut vreun sprijin în perioada traumei
– Durata traumei

Principala formă de tratament pentru PTSD complex este terapia psihologică pe termen lung. Acest lucru îi ajută pe oameni să-și recâștige încet încrederea in sine si in ceilalți, după care pot începe treptat să-și facă prieteni, sa aibă relații semnificative, să-și îmbunătățească viața profesională, relațiile existente, să-și dezvolte interesele.
Persoanele cu PTSD complex au adesea probleme cu consumul de droguri și alcool, tulburări de anxietate și depresie care, de asemenea, necesita tratament. In multe situații, acesta presupune si o combinație intre medicație si psihoterapie.

În timp ce principala persoana afectată de C-PTSD este, desigur, persoana care a suferit trauma, impactul acesteia se poate extinde asupra familiei, partenerilor romantici și altor persoane dragi.
Daca dumneavoastră sau cineva drag ați fost supuși traumelor repetate si va luptați sa faceți fata simptomelor de mai sus, chiar daca nu le experimentați pe toate, nu ezitați sa cereți ajutorul unui terapeut.

Psiholog clinician – Oana Filip