Armata 3 română trece la urmărirea forțelor sovietice spre Bug, acţiunea încadrându-se în concepția generală a Înaltului Comandament german, care a vizat, inițial, înfrângerea forțelor inamice din compunerea Frontului de ,,Sud-Vest”, printr-o manevră dublu învăluitoare executată cu Armata 17 germană, dinspre nord-vest, cu efortul la flancul stâng, spre Niemirov, şi cu armatele 11 germană şi 3 română, dinspre sud-vest, pe direcția Moghilev – Gubnik, pe Bug.
• Retragerea forțelor sovietice spre Uman a determinat schimbarea misiunilor şi direcțiilor de înaintare pentru cele două armate, comandamentul german hotărând efectuarea unei manevre rapide spre sud-est în flancul drept al trupelor sovietice care rezistau la Odessa, în fața Armatei 4 române.
• În acest context, Armata 3 constituit „aripa ocolitoare”, aşa cum aprecia generalul Petre Dumitrescu, a manevrei germane, deplasându-se „zi şi noapte cu o viteză care va rămâne cu cinste în istorie, alături de aceea din 1914 a lui von Kluck, între frontieră şi Marna”.
• Ofensiva s-a caracterizat prin lupte frecvente cu ariergărzile inamicului, cele mai grele desfăşurându-se la Vierhovka, Konceba, Krivoe Ozero, Vradievka etc.
• Acţionând, în primul eşalon, Corpul de cavalerie înaintează spre Ozarinţi, acoperind flancul stâng al Corpului 11 armată german şi ţinând legătura, la nord, cu Armata 11 germană.
• Brigada 6 cavalerie luptă la Aleksandrovka, apoi la Odaia (23 iulie), Mihailovka, Nemirovka, Ghenzilovo, Mazurovo (4 august) şi Krivoe Ozero (5 august).
• Brigada 8 cavalerie începe şi ea urmărirea spre Bug, luptând la Lipovka şi Timanovka (23 iulie), Novo Pavlovka şi Fiodorovka (7 august), la Nikolaevka Vtoraia (8 – 9 august 1941).
• Ostaşii români sunt primiţi cu bucurie şi de populaţia locală de dincolo de Nistru. În timp ce înainta pe direcția Ozarinți – Korojkova, avangarda Brigăzii 5 cavalerie stârneşte ,,admirația populației locale care îi iese în cale cu icoane, pâine, sare și flori”. La rându-le, şi locuitorii din Serebrinţi şi Kriceakova primesc pe vânătorii de munte ai Batalionului 16 ,,cu flori şi mâncare”, pe feţele lor observându-se ,,lumina cea mare dar şi durerea nespusă pentru soţii, fraţii şi părinţii lor care au fost luaţi de ruşi”.
♦ ,,În județul Cernăuți – consemnează un document de epocă – ori de câte ori un militar vrea să cumpere ceva sătenii îi oferă totul la un preț minim ca un act de recunoștință față de armata română care i-a dezrobit de sub teroarea bolșevică”. Și în zona Regimentului 9 roșiori ,,populația este extrem de binevoitoare. Iese în calea regimentelor cu flori, pâine, lapte, miere etc.” .
♦ Maiorul Constantin Mihăilescu raportează lui Mihai Antonescu situația din Basarabia:
,,a) Orașe distruse 60%, mai ales clădirile mari și cele oficiale; distrugerile au fost făcute sistematic, mai ales prin foc și dinamită.
b) Satele n-au fost distruse decât acolo unde au fost lupte”.
♦ Generalul Iosif Iacobici ia atitudine (prin Ordinul general nr. 95) faţă de practica degradantă a bătăii în armată:
,,Deși prin ordine generale repetate s-a atras atenția ofițerilor că este cu desăvârșire interzisă pedeapsa cu bătaia, totuși unii ofițeri încă mai practică această deprindere reprobabilă din toate punctele de vedere. Astfel, un căpitan a lovit atât de puternic un soldat încât i-a provocat fractura maxilarului inferior, din care cauză soldatul a fost internat în spital și supus unei intervenții chirurgicale. Am ordonat trimiterea în judecată a ofițerului, cu toate că șefii ierarhici au opinat pentru o pedeapsă disciplinară. Se va aduce la cunoștința tuturor ofițerilor, atrăgându-li-se din nou atenția asupra caracterului degradant al faptului de lovire și a consecințelor la care se expun săvârșindu-l. Șefii ierarhici nu vor mai soluționa astfel de cazuri pe cale disciplinară, ci vor ordona trimiterea în judecată a vinovaților”.
♦ Pe alte fronturi:
• Winston Churchill îl informează pe I.V. Stalin că a examinat din prima zi a atacului german împotriva Uniunii Sovietice posibilitatea ,,unei ofensive împotriva Franței ocupate și Olandei”, dar că șefii Statelor Majore ,,nu întrevăd posibilitatea unei acțiuni de proporții”.•
În noaptea spre 22 iulie, aviaţia germană (circa 200 de bombardiere) execută primul raid asupra Moscovei, ucigând 130 de oameni, rănind 421 şi distrugând 37 de clădiri.

Prof. Univ. Dr. Col.(r) Alesandru Duțu