You are currently viewing EDITORIAL: Bătălia de la Odessa. Victorie importantă, dar lipsită de strălucire.8 aug. – 16 oct. 1941. PARTEA  a II-a

EDITORIAL: Bătălia de la Odessa. Victorie importantă, dar lipsită de strălucire.8 aug. – 16 oct. 1941. PARTEA a II-a

  • Post category:Editorial

23 august 1941. Generalul Nicolae Tătăranu: ,,Suntem în fața unui front întărit și bine apărat. Nu e bine să atacăm peste tot”.
5 septembrie 1941. Ion Antonescu: ,,Dacă soldatul și, în special ofițerul, s-au sacrificat într-o măsură foarte mare, aceasta s-a făcut din cauza nepregătirii în care s-a găsit armata”.
Importantă pentru desfășurarea operaţiilor militare la flancul sudic al frontului germano-sovietic, victoria românească de la Odessa a fost şi extrem de costisitoare: 90 020 militari morţi, răniţi şi dispăruţi (17 891 morți, 63 280 răniți și 8 849 dispăruți). Raportate la efectivele angajate în luptă, pierderile în ofițeri s-au cifrat la 28,50%, la subofițeri la 14,06% și 26,76% la trupă.
Cei aproape 18 000 de militari români uciși în luptă şi cei peste 60 000 răniţi sunt o dovadă clară a îndârjirii cu care au luptat trupele sovietice, dar şi a propriilor greşeli în conducerea trupelor, în executarea misiunilor de luptă şi, în special, a neajunsurilor din dotarea unităţilor cu armament şi tehnică de luptă şi din instruirea trupelor.
Greşelile au fost sesizate şi de la Iaşi, de vreme ce la 23 august 1941, generalul Nicolae Tătăranu, subșeful Marelui Stat Major, se adresa astfel șefului său, generalul Alexandru Ioanițiu, aflat în zona frontului: ,,Am în față harta. Dispozitivul este cu șapte divizii în linie și cu rezerve importante înapoi. Pare un dispozitiv defensiv – mai ales că sectoarele lor sunt sensibil egale. Nu cunosc gruparea artileriei grele. În tot cazul nu se vede efortul. Suntem în fața unui front întărit și bine apărat. Nu e bine să atacăm peste tot. Cred că se impune o acțiune defensivă pe o parte a frontului și atac cu toate mijloacele, în cealaltă parte. Cred că direcția indicată este calea ferată ce merge pe creasta ce duce la Odessa. Odată stăpâni pe ea se întorc toate văile aproape paralele cu frontul și care oferă tot atâte linii de oprire. Pe această direcție trei divizii de infanterie în linie (11, 3, 7), două divizii de infanterie înapoi (8, 6). Diviziile din linia întâi sprijinite de tot focul artileriei grele și întărite cu artileria diviziilor din linia doua și cele vecine. În fața acestei mase e imposibil ca să nu se rupă frontul inamic”.
Nemulțumit şii el de ritmul lent în care înaintau trupele, Ion Antonescu aprecia, la 29 august 1941: ,,Totuși, o armată de trei – patru ori mai numeroasă stă pe loc. Vă atrag la toți atenția în această privință, într-un ceas solemn al istoriei noastre. Se constată o ezitare. Ea vine de sus, nu de jos. Este datorată, desigur, unei școli greșite și unei lipse de pregătire a soldatului. Comandanți și comandamente formate timp de 20 de ani, de la licee militare până la cursul de comandament, numai în spirit defensiv, cu planuri de manevre scrise după calapoade stereotipe pe câte trei – patru coale, în loc să ne pregătim pentru războiul pe care-l indică și orbilor puterea motorului și viteza pe care o imprimă el picioarelor soldatului. Se mai datorește, desigur, și crimei făcute de oamenii politici care au lăsat, sub pretextul economiilor bugetare, armata total neinstruită. În schimb însă cheltuiau pe agenții lor electorali pentru alegeri, pentru îmbogățirea partizanilor fără măsură. A fost o crimă. Am plătit-o cu granițele și o plătim astăzi înzecit cu sânge”.

Necruțător a fost și la 5 septembrie 1941, în ședința Consiliului de Miniștri, când s-a referit la insuficienta pregătire a oştirii pentru război: ,,Totuși, pot să vă spun că dacă soldatul și, în special ofițerul, s-au sacrificat într-o măsură foarte mare, aceasta s-a făcut din cauza nepregătirii în care s-a găsit armata. Și plătim foarte scump cu sânge, această crimă a foștilor oameni politici cărora de atâtea ori li s-a atras atenția că lipsa de instrucție în care au ținut armata 20 de ani va fi plătită odată de nația aceasta cu foarte mult sânge. Unul din acei care au dat mai multe semnale de alarmă și tuturor regimurilor trecute, am fost eu acela; am făcut multe dări de seamă în care arătam situația și încheiam cu această frază stereotipă: Națiunea va plăti cu foarte mult sânge lipsa de pregătire și de instrucție. Se găseau sute de milioane – multe sute de milioane – ca să se facă alegeri și miliarde pentru scopuri politice, dar nu se găseau câteva sute de milioane ca să se facă cel puțin tragerile de instrucție ale infanteriei. Soldații nu trăgeau nici cinci cartușe pe an. Au fost artileriști care au intrat în război fără să fi tras odată măcar cu tunul lor. N-ar fi intrat așa dacă s-ar fi cheltuit 200 – 300 de milioane anual pentru munițiuni pentru trageri. Aceasta a fost situația dinainte și consecințele acestui fapt sunt dureroase pentru noi și le plătim, cum v-am spus, cu sânge”.
Puțin mai târziu (9 septembrie), avea să înlocuiască de la comanda Armatei 4 pe generalul Nicolae Ciupercă și să solicite intervenţia aviaţiei germane şi trimiterea a cinci batalioane de pionieri.
Erau acestea doar câteva constatări făcute de Ion Antonescu privind ofensiva Armatei 4 spre Odessa, care se referea la responsabilitatea guvernanţilor şi a partidelor politice, dar şi la responsabilitatea Marelui Stat major şi a comandamentelor militare.

Prof. Univ. Dr. Col.(r) Alesandru Duțu