Concepţia de „turism” politico-militar pe care o promova ministrul sovietic al Apărării în relaţiile cu România a ajuns în cele din urmă să se confrunte cu eşecul economic general al sistemului comunist promovat de către autorităţile de la Moscova. În anii ’80, toate regimurile politice instaurate în Europa cu ajutorul Armatei Roşii la sfârşitul celui de-al doilea război mondial se aflau într-o profundă criză economică şi aceasta nu i-a ocolit pe cetăţenii ruşi, ucrainieni, bieloruşi etc. care locuiau în Uniunea Sovietică. Potrivit datelor publicate la începutul anului 1989 de Comisia Economică O.N.U. pentru Europa, datoriile nete pe care statele membre ale C.A.E.R. le-au avut faţă de băncile şi statele din Occident, în perioada 1970-1987, au fost următoarele:
– Bulgaria: 0,6 miliarde de dolari (1970); 2,9 miliarde (1980); 3,5 miliarde (1986) şi 4,8 miliarde (1987);
– Cehoslovacia: fără datorii externe (1970); 3,3 miliarde de dolari (1980); 2,7 miliarde (1986) şi 3,6 miliarde (1987);
– R.D.G.: 0,9 miliarde de dolari (1970); 11,6 miliarde (1980); 8,7 miliarde (1986) şi 9,7 miliarde (1987);
– Polonia: 0,9 miliarde de dolari (1970); 23,5 miliarde (1980); 31,8 miliarde (1986) şi 36,4 miliarde (1987);
– Ungaria: 0,6 miliarde de dolari (1970); 7,7 miliarde (1980); 12,9 miliarde (1986) şi 16 miliarde (1987);
– Uniunea Sovietică: 0,6 miliarde de dolari (1970); 16,6 miliarde (1980); 22,6 miliarde (1986) şi 25,3 miliarde (1987).
La începutul anului 1989, autorităţile de la Bucureşti aveau o imagine despre dezastrul economic înregistrat în statele membre ale C.A.E.R. şi constatau că, „potrivit unor aprecieri ale O.E.C.D., datoria externă netă în monede convertibile a ţărilor socialiste europene membre ale C.A.E.R. reprezenta, în 1987, 143 la sută în raport cu încasările în monede liber convertibile din exporturi, în creştere faţă de anul 1981 (121 la sută) şi 1984 (84 la sută)”. Situaţia statistică pentru anul 1987, repartizată pe state, arăta astfel: Bulgaria – 149%; Cehoslovacia – 81%; R.D.G. – 115%; Polonia – 465%; Ungaria – 297%; Uniunea Sovietică – 87%.
Totodată, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa aprecia că, în anul 1988, autorităţile sovietice au contractat noi credite, la fel ca alte state membre ale C.A.E.R., însă datoria externă pe ansamblul ţărilor membre ale C.A.E.R. a scăzut la aproximativ 99 de miliarde de dolari în anul respectiv. Din păcate, din raportul respectiv lipsesc datele statistice despre situaţia datoriei externe a României din perioada 1970-1988.
În privinţa plăţilor efectuate în anul 1987, în contul datoriilor pe care statele membre ale C.A.E.R. le-au acumulat în vreme de pace, nu de război, situaţia statistică era următoarea:
– Bulgaria: 30% din încasările în monede liber convertibile au fost alocate pentru plata creditelor externe;
– Cehoslovacia: 18%;
– R.D.G.: 33%;
– Polonia: 71%;
– Ungaria: 47%;
– Uniunea Sovietică: 23%.
VA URMA
Dr. PETRE OPRIS
