Realizați, în ce paradox al politicii de cumetrie trăim noi acum?
După 30 de ani de democrație haotică și îndoielnică, iubiții noștri parlamentari, care au luptat ca niște eroi, pe frontul bunăstării poporului român, s-au pus de comun acord și au votat in consecință, premiindu-se pentru aceste fapte deosebite, cu niște “pensii speciale”. Așa au învățat ei de la înaintașii lor, comuniștii, că orice “erou al muncii socialiste” trebuie răsplătit!
Dar ca orice elev care își depășește profesorul, ei au fost mai inventivi.
Pentru că, nici pe vremea lui Stalin, membrii PCUS, sau în România, membrii Marii Adunări Naționale, nu au avut curajul sa-și voteze pensii speciale.
Pensiile parlamentarilor ar trebui să fie votate de popor, prin referendum; dacă poporul este foarte mulțumit de “eroismul” celor care îl reprezintă, atunci să îi premieze.
Acum când se apropie funia electorală de par, iar poporul pare că nu mai poate fi prostit, mulți politicieni, din partidele care au votat această lege, fac acum pe virginele, care nu au făcut niciodată sex și chiar nu știu ce este acela; își pun cenușă în cap și chiar își dau demisia, ostentativ, nu din dragoste de popor, ci pentru a obține un nou mandat în decembrie.

Col.(r) Paul Gheorghe Necula