Desprinși de realitate, absenți și ignoranți la problemele reale ale țării, politicienii români au cu totul alte preocupări, dar mai ales priorități.
Ședința maraton de luni a coaliției PSD-PNL-UDMR în care toți miniștrii au dat raportul a avut loc în contextul în care, surse liberale susțin că liderul PNL, Florin Cîțu, ar dori o remaniere guvernamentală, dar nu e clar dacă el are sprijinul partidului pentru o astfel de operațiune politică la doar 4 luni de la învestirea guvernului Ciucă.
În ultima perioadă au fost făcute mai multe propuneri în spațiul public, care vizau scumpirea prețului la gaze, plafonarea prețului RCA, reducerea accizei la carburanți (propunerea PSD) sau reducerea CAS cu 5% (propunere președintelui PNL Florin Cîțu). Luni nu s-a ajuns la nicio concluzie. ,,Surse politice au declarat pentru HotNews.ro că în ședința Coaliției în care era programată evaluarea miniștrilor cabinetului Ciucă nu s-a discutat despre măsuri economice și prioritățile din ministere, ci despre împărțirea funcțiilor din eșalonul doi și trei.
Potrivit surselor citate, PSD, PNL și UDMR au discutat despre împărțirea unor posturi de secretari de stat și a funcțiilor din consiliile de administrație a mai multor instituții”.
În ciuda numeroaselor victime civile și a suferinței prin care trece Ucraina, o țară folosită ca pion într-un război geopolitic, au început să apară nu numai efectele războiului ci și cele ale sancțiunilor economice impuse Rusiei, care astăzi afectează un întreg continent.
Luni, 14 martie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat cu privire la un „uragan al foametei și la o prăbușire a sistemului alimentar global” în urma crizei din Ucraina. Guterres a spus: Prețurile la alimente, combustibili și îngrășăminte cresc vertiginos. Lanțurile de aprovizionare sunt perturbate. Iar costurile și întârzierile transportului mărfurilor importate – atunci când sunt disponibile – sunt la niveluri record.
Lockdown-urile provocate de coronavirus au perturbat activitățile de transport și producție. Acum, din cauza unei combinații de întreruperi ale aprovizionării, sancțiuni și restricționarea exporturilor de îngrășăminte anorganice de către Rusia, regimul alimentar global se confruntă din nou cu potențiale turbulențe, care au dus la creșterea prețurilor la alimente și la viitoare posibile penurii.
Ce facem pentru a ne asigura suveranitatea alimentară? Am trecut prin 2 ani de pandemie, cu restricții, cu scumpiri la gaze, energie, mărfuri și nu am învățat să ne protejăm singuri. Poate că e mai ușor să fi eroul de la Nasiriyah decât premierul unui guvern incompatibil cu nevoile țării.
Astăzi, totul indică faptul că sunt necesare sisteme alimentare regionale și locale deținute de comunități, bazate pe lanțuri scurte de aprovizionare cu alimente, care să poată face față șocurilor viitoare. Modul în care cultivăm mâncarea trebuie, de asemenea, să se schimbe. Ar trebui să investim urgent într- o nouă infrastructură locală și teritorială pentru a facilita producția și prelucrarea alimentelor, care ar transforma sistemul alimentar agroindustrial într-un sistem descentralizat și rezilient de aprovizionare cu alimente. E imperativ necesară crearea unor sisteme de sprijin durabile pentru micii producători de alimente și distribuția acestora. Aceste sisteme s-ar baza pe lanțuri scurte de aprovizionare și pe o agricultură susținută de comunitate și sprijinită de guvern. Acest lucru implică o schimbare de paradigmă politică care acordă prioritate comunităților locale: fermele mici, piețele locale, exploatațiile agricole.
Asta aș fi dorit să aud din partea guvernului, identificarea problemelor și aplicarea de soluții urgente pentru contracararea crizelor economice care ne sugrumă existența!
