4.6. Primăria
Sediul unde funcţionează primăria se găseşte chiar în centrul localităţii. În ultimii ani, s-a extins clădirea, pentru a permite o bună desfăşurare a administraţiei locale.
Ea adăposteşte birourile primarului, vice-primarului şi alte diferite compartimente: fiscal, agricol, stare civilă, etc.
În ultimii ani s-a reuşit conectarea localităţii la sistemul de alimentare cu apă potabilă, lucrare finanţată cu fonduri SAPARD, după un proiect al primăriei, realizarea canalizării pe o lungime de 7 km, un pod peste Ialomița care face legătura între satele Priboiu şi Brăneşti (realizat în perioada 2007-2009), reabilitarea parţială a şcolii din localitate, precum şi construirea unei baze sportive.
4.7. Bisericile
Probabil că de la formarea sa ca aşezare permanentă, satul a avut biserică proprie, din moment ce întâlnim în documentul din 1662 preoţi (,,Eu, popa Tudor”).
Cu certitudine a existat în sat biserică din 1770 cu hramul ,,Buna Vestire”, construită pe temelia unei alte biserici mai vechi. Aceasta a fost refăcută în 1870 şi 1912 şi demolată în 1985, în locul ei construindu-se o capelă, aflată în mijlocul cimitirului parohiei Brăneşti I.
Prin strădania lui Stan Rizescu şi a enoraşilor acestei parohii, construcţia bisericii a fost începută în 1938, însă aceasta a fost afectată de cutremurul din 10 noiembrie 1940. Ea a fost terminată şi sfinţită pe 12 septembrie 1943, având hramul ,,Buna Vestire”. Construcţie impunătoare, cu picturi monumentale, dotată cu un modern sistem de încălzire prin podea, biserica poate fi văzută din depărtare, turla centrală, pe care se află o cruce, ridicându-se la înălţimea de 33 de metri (poate nu întâmplător, aceeaşi cu vârsta lui Isus Hristos în momentul răstignirii pe cruce).
S-a remarcat printr-o îndelungată activitate misionară şi caritabilă preotul Zoe Enăchescu, în acest moment la biserică slujind preoţii Valentin Tatu şi Iulian Damian, preocupaţi permanent să ofere un serviciu religios de calitate enoriaşilor lor.
Dezvoltarea localităţii a impus construirea unei a doua biserici, numită şi ,,biserica nouă” sau ,,biserica de la vale”. Aceasta a fost construită pe terenul donat de Cîrstea Bucuroiu şi sfinţită în 1859, având hramul ,,Sfântul Nicolae”. Aceasta a fost refăcută în 1911 şi 1999. Aici au slujit preoţii Ion D. Popescu (între anii 1884-1942) şi fiul său Ioan Popescu. Din 1985, preotul Cuza Gheorghe, ce slujeşte şi în prezent, s-a remarcat prin acţiunile sale de renovare şi modernizare a acestei biserici, în jurul căreia se află cimitirul parohiei.
Daniel Diaconescu
Va urma.
