You are currently viewing NU-ȚI UITA ISTORIA: 27 AUGUST 1916 – INTRAREA ROMÂNIEI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

NU-ȚI UITA ISTORIA: 27 AUGUST 1916 – INTRAREA ROMÂNIEI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Români, Însuflețiți de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâți să înfruntăm cu bărbăție toate jertfele legate de un crâncen război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credința neclintită în menirea lui.
Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei !
Cu Dumnezeu înainte
!

REGELE FERDINAND I.

Pe 27 august 1916, România intra în primul război mondial, de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, după doi ani de neutralitate.
Intrarea s-a făcut în urma presiunii Franței, aliatul principal și tradițional al României, presiunea fiind legată de situația frontului de vest (bătăliile de la Verdun și de pe Somme)  și de ofensiva armatei ruse pe frontul de est.
În negocierea cu liderii Antantei, primul-ministru Ion I. C. Brătianu a pus trei condiții generale pentru intervenţia militară românească:
1- să se asigure armatei române aprovizionare cu armament şi muniție;
2- armatele Aliate să ia inițiativa ofensivei pentru a se evita concentrarea trupelor inamice asupra României, incluzând menţiunea că poziţia trupelor ruseşti în Bucovina şi Galiţia ar fi trebuit să rămână neschimbata;
3- securitate necondiționată împotriva unui atac din partea Bulgariei.
După o serie de victorii rapide în Transilvania împotriva unor forțe austro-ungare copleșite numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va face ca autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București.
Cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze, conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României a fost reorganizată și instruită , adaptată cerințelor războiului modern, astfel ca în campania din vara anului 1917, în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești, armatele Puterilor Centrale sunt înfrânte.
În primăvara anului 1917 izbucnește Revoluția Bolșevică în Imperiul Rus, care culminează cu instalarea guvernului bolșevic în luna octombrie a aceluiași an, ducând la destrămarea armatei ruse,  astfel că la 3 martie 1918, Rusia  încheie Pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Central.
România rămâne singură în luptă, astfel că a fost nevoită să ceară armistițiul, să iasă din război și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, Pacea de la Buftea.
Regele Ferdinand, a amânat semnarea acestui tratat, făcând astfel posibil, prin acest artificiu, ca în ultimele două zile ale războiului, România să reintre în război, pe 10 noiembrie 1918, reușind să-și păstreze în acest mod statutul de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris.
În doi ani de conflict, România a pierdut 535.700 de militari, morți, râniți și dispăruți, reprezentând 71% din efectivul armatei cu care a intrat în război, fiind astfel pe locul 4 într-un clasament al pierderilor după Austro-Ungaria, care a pierdut 90% din efective, urmata de Rusia cu 76% si Franța cu 73%.
Aceasta jertfă a făcut posibilă formarea României Mari, prin unirea Basarabiei, Banatului, Bucovinei și Transilvaniei cu Regatul României.

Prof. Petre Cristin Adrian