MARŢI, 15 IULIE 1941. A 24-a zi de război!
Cu excepţia zonei Floreşti, unde trupele sovietice rezistă cu îndârjire, partea de nord a Basarabiei este eliberată de către trupele române şi germane.
Luptele din centrul şi sudul Basarabiei continuă.
Manevrate pe la est de regimentele 8 și 32 dorobanți și pe la vest de Regimentul 9 dorobanți, trupele sovietice au fost obligate să se retragă din Orhei.
În cadrul bătăliei pentru Chişinău, diviziile Corpului 3 armată manevrează pe la sud masivul Corneşti, în timp ce diviziile 5 infanterie română şi 50 infanterie germană execută (la nord de oraş) atacuri în flancul şi spatele inamicului, care interzicea înaintarea spre Orhei.
Deplasându-se pe mai multe itinerare, Divizia 1 blindată ajunge, în seara zilei, la 8 km nord de Chişinău, pe aliniamentul nord Mihai Viteazul, Odaia lui Manoil, între unităţi ale corpurilor 2 cavalerie şi 5 armată sovietice, fiind în situaţia de a fi atacată în flanc şi spate. Pentru a contracara această posibilitate, generalul Ioan Sion decide să continue înaintarea spre Chişinău, constituind două grupări tactice.
Relevând vitejia cu care au luptat militarii Diviziei 13 infanterie, generalul Gheorghe Rozin menționează în Ordinul de zi nr. 78 din 15 iulie 1941: ,,În luptele de la Prut și până la Nistru, între 1 și 15 iulie, ați arătat că sunteți vrednici de ceasul mare al dezrobirii neamului. Zile și nopți întregi ați fost mereu în contact cu inamicul și pe urma lui. L-ați atacat cu putere și l-ați azvârlit de pe pozițiile lui: la Șoltoaia, la Ciolacu Nou, la Mărăndeni, la Dealu Copăceanca în două zile de luptă crâncenă, unde ați trecut vijelios prin barajul artileriei grele, ceea ce a determinat pe generalul Salmuth, comandantul trupelor germane, să citeze divizia prin ordin de zi. Voi ați pătruns cei dintâi în Soroca, iar în lupta grea de două zile de la Dubna, Stoicani, v-ați întrecut cu ostașii germani în vitejia atacului și ați frânt rezistența unei divizii inamice, care a fost aruncată din poziții bine întărite și puse pe fugă. Fiți mândri de tot ce ați făcut, căci faptele voastre au sfărâmat în fiecare zi câte o verigă din lanțul de robie al românilor basarabeni”.
• Colonelul Ion Dănescu, comandantul Brigăzii 8 cavalerie, citează prin ordin de zi Compania 3 din Batalionul 1358 pionieri pentru ,,curajul ostaşilor şi eforturile pe care le-au depus pentru plantarea câmpurilor de mine, sub cele mai grele bombardamente de artilerie şi foc de arme automate, într-un timp record, contribuind prin aceasta la sfărâmarea atacurilor inamice de la Muşeniţa, Bahrineşti şi Fântâna Albă”. Comandantul marii unităţi relevă şi ,,avântul şi bravura pe care au arătat-o ostaşii pionieri cu ocazia incursiunilor de la Cerepcăuţi şi atacului de la Hotin, distrugând observatoarele, reţelele de sârmă şi minele lăsate de inamic, ajutând pe camarazii cavalerişti să pună inamicul pe fugă”.
În cadrul stării de spirit entuziaste de la începutul războiului, numeroși civili (inclusiv din rândul ofiţerilor de rezervă şi din retragere) solicită reîncadrarea în armată.
• Cu toate că avea doi fii pe front, caporalul (r.) Badea Stoica (contingentul 1912) a cerut să fie mobilizat în unitatea în care se aflau băieții săi (Regimentul 5 dorobanți).
• La fel au procedat sergentul Petre Olteanu (contingentul 1925) și locotenent-colonelul Nicolae Miclescu, ultimul în vârstă de 68 de ani, care a solicitat să fie mobilizat în Batalionul 1 din Regimentul 50 infanterie, cu care luptase în Primul Război Mondial. ,,Pentru gestul lor patriotic, ce concretizează dragoste nețărmurită față de Patrie”, Badea Stoica şi Petre Olteanu sunt citați prin Ordinul de zi nr. 11 de generalul Iosif Iacobici, ministru de Război.
Colonelul T. Meculescu, şeful Inspectoratului de jandarmi Chişinău, raportează că din informaţiile culese de la locuitori rezultă că în satele basarabene poliţia sătească, sub denumirea de miliţie sovietică ,,avea puteri discreţionare. Arestările şi deportările le făcea numai pe timpul nopţii. Era suficient un simplu denunţ pentru ca cineva să fie arestat, maltratat şi deportat. Cei suspecţi la siguranţa statului erau împuşcaţi sau trecuţi peste Nistru. În primul lot de deportaţi în Siberia au fost ridicaţi toti românii de vază sau care au ocupat diferite funcţii, fie politice, fie administrative, înainte de 28 iunie 1940. În al doilea lot intrau oamenii de mai mică importanţă, iar în al treilea lot cei de jos”.
Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică modalităţile de acces în Basarabia şi nordul Bucovinei: personalul armatei – acces liber, persoanele civile numai pe bază de autorizaţii eliberate de Biroul special de autorizaţii.
Pierderile armatei (începând cu 22 iunie 1941) se ridică la 13 782 (ofiţeri, subofiţeri şi trupă), din care 2 328 morţi, 7 962 răniţi şi 3 492 dispăruţi. Cei mai mulţi militari ucişi în luptă au fost înregistraţi la diviziile 1 gradă, 15 infanterie, 21 infanterie, 14 infanterie etc.
JOI, 15 IULIE 1942. A 399-a zi de război!
În România se află următorii atașați militari străini: maior Tchavdorom Methodi (Bulgaria), colonel Navratil Miroslav (Croația), locotenent-colone Lafaille (Franța), Karl Spalke (Germnaia, colonel Bodini Giuseppe (Italia), locotenent-colonel Shimaniki ( Japonia), colonel Brunson Nils (Suedia), căpitan Kocaturk Kenan
(Turcia), maior Bartha Endre (Ungaria).
Divizia 1 fortificații semnalează faptul că locuitorii Transnistriei luați la munca de folos obștesc ,,sunt brutalizați și bătuți de supraveghetori și conducători”.
Organele de informații fac cunoscut că: ,,Aurul și pietrele prețioase provenite de la evreii evacuați din Odessa la Berezovka circulă începând cu luna februarie 1942. Anumiți samsari îl cumpără de pe piață și-l vând apoi la prețuri de 1 – 30 de ori mai mari, neplătind statului niciun impozit la beneficiul realizat, deși ordonanțele prevăd că nimeni nu poate câștiga decât 30%, plătind cuvenitul impozit”.
JOI, 15 IULIE 1943. A 754-a zi de război!
Serviciul Special de Informaţii semnalează că în timpul discuţiei avute cu colaboratorii apropiaţi, după şedinţa Consiliului de administraţie al Băncii Româneşti, C.I.C. Brătianu a precizat că ,,potrivit înţelegerii stabilite cu Maniu, ceea ce urmăresc cele două grupări e să înregistreze un nou protest împotriva politicii externe şi militare continuată de regimul actual, spre a servi ca un document pentru ziua de mâine”.
Generalul Ludwig Müller, comandantul Diviziei 97 vânători germană, citează prin ordin de zi Brigada 19
infanterie română pentru modul în care s-a comportat în luptele de la Sewerskaia şi Krimskaia.
Maiorul Dumitru Panaitescu informează despre condiţiile de cazare constatate la Centrul de instrucţie al artilerie germane de la Jüterborg ,,Dormitoare bine mobilate pentru ofiţeri, fiecare primind camera sa… Săli de mese, popote bine utilate, confortabile şi curate. Cazinou bogat şi frumos pentru ofiţeri… Local modern şi mare de cinematograf şi teatru cu circa 1 500 locuri, rulând zilnic filme germane, care se schimbă la două zile”.
SÂMBĂTĂ 15 IULIE 1944. A 1 120-a zi de război!
Răspunzând întrebării pusă de Ambasada sovietică din Washington, Departamentul de Stat face cunoscut că nu se opune încheierii unui acord militar anglo-sovietic cu o durată de trei luni referitor la România şi Grecia.
Prof. Univ. Dr. Col.(r) Alesandru Duțu
