Urmare a raportului lui Al. Lahovari, ministrul Afacerilor Străine, cancelar al Ordinelor, nr. 9.434 din 19 mai 1893, regele Carol I a semnat în București, la 22 mai 1893, decretul nr. 2.127 (aflat la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 49/1893), prin care acorda lui Bucșăneanu Constantin, directorul Prefecturii Dâmbovița, Ordinul „Coroana României” în gradul de Ofițer. Potrivit adeverinței de primire a brevetului de Ofițer al Ordinului „Coroana României”, semnată la Târgoviște, în 17 iunie 1893, beneficiarul decorației s-a născut în luna martie 1845, în orașul Târgoviște și își avea domiciliul în aceeași localitate. Distincția a mai fost acordată și altor persoane, atât în gradul amintit mai sus, cât și în gradele de Comandor și de Cavaler.
Apelând la la faleristică, la heraldică și la sigilografie, prezentăm descrierea decorației și reproducerile grafice ce provin de la Arhivele Naționale Istorice Centrale și de la colecționarul Nelu Aldea.
Ordinul „Coroana României” a fost instituit prin legea din 10 mai 1881 și avea scopul de a recompensa serviciile aduse statului. Conform Regulamentului Ordinului „Coroana României” nr. 2.002 din 6 august 1885 (aflat, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642): „decorațiunea acestui Ordin este o cruce cu ramuri egale; fiecare ramură e de smalț roșu având împrejur o dungă albă; între ramuri, cifra regală.

În mijlocul crucii e un medalion cu două fețe: partea de deasupra conține coroana regală de oțel, pe smalț roșu; împrejur, pe un cerc de smalț alb, este scris, în partea superioară: PRIN NOI ÎNȘINE, și în partea inferioară, 14 MARTIE 1881. Reversul medalionului poartă scris la mijloc, pe smalț roșu: 10 MAI; și împrejur, pe un cerc alb: 1866, 1877, 1881. Crucea e atârnată de o panglică albastru-închis, cu câte o dungă pe fiecare latură de culoarea oțelului. Ofițerii poartă pe partea stângă a pieptului crucea prescrisă mai sus, în mărime de 40 mm, având cifra regală, între ramuri, de aur și cu o rozetă pe panglică”.
dr. Ștefan Laurențiu Szemkovics,
Consilier Arhivele Naționale Istorice Centrale București.







