„Așa cum se aprinde în Biserica Domnului făclie din făclie, lumină din lumină, credința nopților de denie din stranele statornice ale patriei să ne întindem brațele, ca să aprindem lumina drepturilor și veșniciei românești”. (Ion Antonescu)

Guvernământul Basarabiei în dorința de a acorda importanța cuvenită comemorării unui an de la dezrobirea provinciei, cu aprobarea Consiliului de Miniștri a hotărât la 25 iulie 1942 aniversarea acestui eveniment într-un cadru deosebit, prin serbările ce urmau să aibă loc la Chișinău și printr-o mare expoziție. Scopul acestor demnități era acela de a arăta reprezentanților străinătății „că acest pământ dintre Prut, Mare și Nistru a fost și este indiscutabil românesc, de a arăta tuturor, realizările înfăptuite în primul an al desrobirii prin stăruința organelor de stat și munca țărănimii, de a prezenta specificul minunat și bogățiile acestei provincii, dar mai ales de a arăta Țării, Majestății Sale, conducătorului guvernului și a celor ce și-au vărsat sângele și au luptat pentru desrobirea acestui pământ românesc, recunoștința populației basarabene izbăvită din stăpânirea întunericului și asupririi”.

Pe lucrarea prezentată mareșalului Ion Antonescu cu programul acestor manifestări, acesta a pus următoarea rezoluție: „să se facă într-un cadru solemn, dar foarte sobru. Când suntem în plin război, solemnitățile, banchetele, discursurile, trebuiesc evitate. În consecință, cadrul să fie hotărât de domnul vice-președinte”. Cu acest prilej, conducătorul statului a aprobat emiterea unei serii de timbre jubiliare, distribuirea unor premii pentru aportul organizatoric și vizitarea expoziției nu numai de localnici, ci și de către un număr cât mai mare din toată țara. Mareșalul Ion Antonescu nu a participat, acesta declarând la 24 iulie 1942, ziariștilor români și străini, impresiile sale după trecerea Prutului: „Au rămas urmele unei barbarii fără precedent, cum nici hoardele hunilor nu au lăsat în urma lor”.

În schimb, această mare sărbătoare a fost onorată de prezența Majestății Sale Regele Mihai, membrii familiei regale, membrii guvernului, personalități politice, culturale și militare. Programul manifestărilor a cuprins două părți: serbările propriu-zise și expoziția dezrobirii. Cu acest prilej, a fost inaugurat Turnul Dezrobirii Basarabiei și a fost deschis Muzeul bisericesc înființat în casa lui Gavril Bănulescu-Bodoni (1746-1821), primul mitropolit al Basarabiei, adevărat monument arhitectonic de artă veche românească. În plus, cu acest prilej, Catedrala din Chișinău a fost complet refăcută, pictată și sfințită.

Turnul a fost construit pe dealul Ghidighicilor, pe locul unde la 15 iulie 1941, mareșalul Ion Antonescu a condus personal operațiunile de dezrobire a Basarabiei, ca semn de recunoștință al basarabenilor, loc de pelerinaj și reculegere pentru urmași, ce avea să simbolizeze alături de cetățile de pe malul Nistrului, indiscutabila unire a tuturor românilor și permanențe pe pământul străbunilor lor. Prin conținutul său, textul inscripției din interiorul turnului, era unul extrem de sugestiv: „Întru glorificarea oștilor liberatoare înfrățite în lupta pentru steag și cruce. Înălțându-se acest turn în luna iulie 1942, sub strălucita domnie a Regelui Mihai I-iu și guvernator al Basarabiei general Constantin Gh. Voiculescu, la un an după săvârșirea liberării, pe locul unde mareșalul Ion Antonescu a urmărit acțiunea trupelor româno-germane pe care le-a condus cu biruință, izgonind hoardele bolșevice din Chișinău și de peste hotare”. La intrarea în turn, au fost săpate în granit cuvintele pline de patriotism ale dezrobitorului Basarabiei: „Ca și columna lui Traian, suntem unde am fost, rămânem unde suntem”.

Organizatorii au stabilit cu rigurozitate desfășurarea momentelor acestui eveniment înălțător în zilele de 10-11 octombrie 1942. Pentru a se respecta adevărul istoric, prezentăm Programul în detaliu al manifestărilor închinate comemorării unui an de la dezrobirea Basarabiei:

Ziua I

-Dimineața

1.Primirea oaspeților în gară: sosirea trenului cu membrii guvernului, corpul diplomatic și atașați străini de presă; prezentări; sosirea trenului regal; scurtă urare din partea guvernatorului; raportul comandantului militar al garnizoanei; prezentarea tradiționalei pâini și sare de către primarul orașului Chișinău; trecerea în revistă a companiei de onoare; deplasarea la cimitirul Eroilor.

2.Cimitirul Eroilor: slujba religioasă, imn de slavă pentru cei care s-au jertfit pentru desrobirea Basarabiei; depunerea unei coroane din partea Majestății Sale Regele Mihai I; slujbă la cimitirul eroilor germani; cuvântări.

3.Reviste: oaspeții se îndreaptă spre catedrală, trecând în revistă populația, autoritățile, invalizii și răniții, școlile, pre-militarii, armata.

4.Sfințirea Catedralei: slujba religioasă pentru sfințirea catedralei; cuvântarea reprezentantului bisericii; dezvelirea inscripției comemorative.

5.Moment de reculegere și recunoștință pentru dezrobirea Basarabiei (în curtea catedralei): scurtă rugăciune de mulțumire către bunul Dumnezeu și recunoștința către țară, rege, conducător și armată; cuvântarea guvernatorului.

6.Defilarea în fața catedralei: invalizii și răniții, școlile, pre-militarii, aparatul administrativ, carele alegorice, armata, formațiuni de aviație.

7.Masa la ferma Cricova, județul Orhei.

-După amiază

1.inaugurarea podului Adolf Hitler de la Criuleni, județul Orhei

2.înapoierea la Chișinău.

Ziua II

-Dimineața

1.Serbarea tineretului la Parcul Sportiv Chișinău: coruri, alegorii, exerciții gimnastice de ansamblu, dansuri naționale.

2.Expoziția Basarabiei dezrobite: inaugurarea expoziției și cuvântul guvernatorului asupra realizărilor în Basarabia; vizitarea expoziției.

-După amiază

1.Vizitarea satului și instalațiilor de la Strășeni: primirea făcută de către autoritățile comunale și populație; vizitarea instituțiilor din comună; vizitarea instalațiilor de radio, centrala; scurte și precise explicații date de inginerul constructor.

2.Turnul Dezrobirii de la Ghidighici: scurtă slijbă religioasă;  cuvântarea domnului vice-președinte al Consiliului de Miniștri (afirmarea românității și drepturile noastre de stăpânire asupra pământurilor lui Ștefan Vodă); vizitarea turnului; înapoierea la Chișinău.

Expoziția a fost organizată cu minuțiozitate și a cuprins următoarele aspecte: trecutul istoric și romanitatea pământului basarabean, teroarea bolșevică, războiul sfânt al dezrobirii, bogățiile provinciei, acțiunile umanitare și culturale. Directoratul românizării și colonizării a expus în fața asistenței, scopul acestei acțiuni: „Expoziția trebuie să demonstreze în primul rând că Basarabia nu a fost cucerită ci dezrobită, pentru că prin greșeala enormă care se face astăzi atât de presă, cât și de cetățeni în genere, se confundă aceste două noțiuni schimbându-se adevărul și creind în consecință sensuri noi în drepturile noastre juridice. A cuceri înseamnă a-ți dobândi prin forță un bun ce nu ți-a aparținut și la împărțirea căruia trebuia logic să participe toți participanții la cucerire. Ori, Basarabia a fost dezrobită, nu cucerită și ea se cuvine de drept celuia căruia i-a aparținut pe baza drepturilor istorice și etnice”.

Nu a rămas niciun domeniu de activitate unde încă de la început, administrația să nu fi fost chemată să așeze primele temelii de organizare și funcționare, organele administrative afirmând cu toată tăria autoritatea românească în Basarabia. Cu emoție, recunoștință, dar și cu mândrie, generalul Constantin Gh. Voiculescu, guvernatorul Basarabiei a prezentat cu date concrete standurile expoziției: „Expoziția pe care o inaugurăm astăzi, realizată cu sentimentul deplin și din ordinul domnului mareșal Ion Antonescu, este cea dintâi manifestare de afirmare națională și prima serbare a realizărilor românești în Basarabia dezrobită. Coborând în negura vremurilor străvechi ale măreției voievodale, înfățișăm în primul stand al acestei expoziții, dovezile cele mai categorice și vorbitoare ale romanității pământului nostru dintre Prut și Nistru, pământ sfințit al Moldovei lui Ștefan Vodă, ființă, trup și suflet cu aceasta. Ca o pată întunecată, pecete de doliu și suferință alături de sfintele vestigii ale strămoșilor noștri, standul ororii bolșevice vă prezintă în cruda sa realitate regimul bolșevic, care prin crimele și sălbăticiile comise a necinstit genul uman, lăsând în această provincie, atâta doliu și atâta durere. Tristețea pe care aceste scene o stârnesc în suflete și gândul la ce s-ar fi putut întâmpla, se șterg încet, încet și fac loc unor sentimente puternice de înălțare și mândrie, în fața scenelor de bărbăție și eroism cu care expoziția vă prezintă războiul nostru sfânt și peste care domină literele de foc ale ordinului de dezrobire <Vă ordon, treceți Prutul!>. În spatele frontului, înconjurați din toate părțile de jalea și dezastrul lăsat de bolșevici în disperarea fugii lor, am început din primul moment, munca noastră neprecupețită pentru a răspunde cât mai bine formelor inutile”.

Surse:

-Arhivele Militare Române, fond Direcția Cadre și Învățământ, Memorii Bătrâni, Litera M, Generali, Alexandru Mărgineanu;

-Arhivele Militare Române, fond 3467, dosar nr. 1, vol. 1, crt. 76;

-Arhivele Militare Române, fond 3467, dosar nr. 1, vol. 2, crt. 79;

-Arhivele Militare Române, fond 3467, dosar nr. 1, vol. 3, crt. 81.

Prof.dr. Cornel Mărculescu