E frumos să avem eroi, să ne mândrim cu ei, chiar dacă nu suntem in vreme de război. Atunci când natura se dezlănțuie, când se produc dezastre naturale, independent de voința oamenilor, acești eroi sunt mereu la datorie pentru a salva vieți și bunuri materiale. Dar de ce este nevoie să moară niște eroi din cauza corupției, incompetenței, neglijentei, sau a inconștienței unor oameni, numiți, fără a avea calitățile și competențele necesare, în funcții de mare răspundere.
În campaniile electorale toți rostogolesc această frază, care pentru mulți nu reprezintă decât o lozincă electorală: “corupția și incompetența ucide”. Imediat când ajung la putere uită cu totul de ce au criticat la alții, promițând că vor schimba lucrurile, și prin orice mijloace, fără a ține cont de nicio regulă, cu o disperare și voință demne de cauze mai bune, încearcă să-și impună prietenii, rudele și pe cei care au lipit afișe în campanie, pe funcții plătite din bugetul statului.
Pentru moartea acestor eroi suntem vinovați toți, deși fiecare din noi caută să dea vina numai pe cei din conducere. Înainte de a fi critici și exigenți cu alții, ar fi bine să ne uităm în oglinda conștiinței noastre, să vedem ce facem bun pentru societate, unde am greșit, și ce putem face noi personal pentru a îndrepta lucrurile.
Meseriașul român este la fel ca politicianul, înainte să înceapă treaba, nu se concentrează pe ce are el de făcut, ci se uită în jur pentru a descoperi și critica greșelile celor care au lucrat înainte. După ce s-au “răcorit”, criticând pe cei dinaintea lor, fiecare își continuă treaba, la fel de prost și superficial ca cei dinainte.
După fiecare dramă în care mor oameni nevinovați, politicienii, indiferent de culoarea politică, cu cinism și ipocrizie, analizează doar modalitatea în care nu pierd voturi sau chiar să câștige ceva; dau vina unii pe alții, deși sunt conștienți că vina le aparține în egală măsură. După fiecare dramă toți analizează și propun măsuri care niciodată nu sunt puse în practică. Politicienii din ultimii 31 de ani ne consideră un popor slab și ușor de manipulat. Văd politicieni care au avut funcții de decizie în toți acești ani, venind cu tupeu în fața noastră să ne spună ce trebuie sau ce trebuia făcut.
Unii care au avut putere aproape totală, pe perioadă lungă de timp, dar au folosit-o, nu pentru binele poporului, ci pentru ei și cei apropiați lor.
Unul dintre aceștia, care spunea cândva că medicii sunt liberi să plece, dacă nu le convine, plânge acum cu lacrimi de crocodil de grija medicilor și a sănătății românilor.
Oare mai avem vreo șansă să ne trezim, să facem ceea ce este corect, și sa nu ne mai lăsam manipulați așa ușor?

Col.(r) Paul Gheorghe Necula