În curtea cazarmei militare de la Teiș, se află monumentul eroilor din județul Dâmbovița, care s-au jertfit în războiul de independență din 1877-1878, războiul balcanic din 1913 și războiul de întregire națională din 1916-1918. Se cuvine să precizăm că în anul 1930 când se împlineau 100 de ani de la întemeierea Regimentului III Linie Infanterie, cunoscut la sfârșitul secolului al XIX-lea sub numele de Regimentul III Dâmbovița nr. 22 Infanterie, colonelul Ioan Nicolin (1882-1942), comandantul regimentului, a hotărât ca celebrarea centenarului unității militare să fie marcată prin editarea unui istoric al unității și prin ridicarea unui monument al eroilor căzuți în războiul de întregire. Astfel, monumentul a fost conceput de către colonelul Ioan Nicolin, fiind ridicați în cele patru colțuri ale vechiului monument patru piloni masivi paralelipipedici din beton armat, pe care s-au montat câte două plăci de marmură pe fețele dinspre interiorul curții și alte două plăci pe fațetele exterioare. Cei patru stâlpi au fost uniți cu tronsoane de beton care se aflau deasupra vechiului monument și care aveau o nișă în care a fost amplasat bustul colonelului Dumitru Băltăreț, eroul care a căzut în fruntea Regimentului 22 Infanterie în luptele ce s-au desfășurat în luna septembrie 1916 pe râul Olt. Bustul a fost opera marelui sculptor Vasile Blendea, care a executat și un basorelief ce reprezenta și o scenă de luptă de pe frontul din Moldova din vara anului 1917.

Monumentul comemorativ al Regimentului III Dâmboviţa Nr. 22 Infanterie, a fost realizat cu sprijinul şi bunăvoinţa domnului Răşcanu (proprietarul unei turnătorii în bronz din Bucureşti), care a executat turnarea bustului colonelului Băltăreţ, a unui bancher bucureştean pe nume Vasiliu-Bolnavu care a contribuit cu 30 000 lei, a profesorului Vasile Blendea care a contribuit cu un credit de 10 000 lei, precum şi a Primăriei Târgovişte care a votat în consiliul comunal alocarea a 20 000 lei necesari finalizării monumentului.

În paralel cu realizarea monumentului, colonelul Ioan Nicolin a reușit să editeze  „Istoricul Regimentului lll Dâmboviţa Nr. 22” cu ocazia împlinirii în anul 1930 a unui secol de la înfiinţare, oferind un exemplar şi Regelui Carol al II-lea, în cabinetul său particular de lucru din Palatul regal din Calea Victoriei.  Însă, monumentul din cazarma de la Teiş, a fost inaugurat de abia la 21 mai 1931, solemnitate la care au participat: generalul Ion Anastasiu, fost comandant al regimentului , generalul Marcel Olteanu, comandantul Corpului V Armată și fost comandant al Liceului Militar Nicolae Filipescu de la Mănăstirea Dealu, generalul Ciubuchi, comandantul garnizoanei, colonelul Bianu, comandantul Regimentului Carelor de luptă, colonelul D. Rădulescu, comandantul Şcolii de Cavalerie, colonelul în rezervă Andronescu, colonelul Cristescu, șeful statului major al Corpului V Armată, lt.col. Vasiliu Rășcanu, ajutorul comandantului Liceului militar Nicolae Filipescu, revizorul școlar M. Florescu, șeful poliției C. Antonescu, prefectul județului N. Ciornei și Gonzalv Ionescu, primarul orașului, procurorii Alexandru Popescu, directorul Școlii de Arte și Meserii Gheorghe Dudău, marele industriaș Mihai Bendic, fostul prefect C. Săndulescu, avocatul Iancu Anastasescu, colonel doctor Zissu, colonel doctor Marinide, maiorul Poenăreanu și căpitanul Florescu, aghiotantul generalului Marcel Olteanu, precum și veterani din războiul de la 1877-1878 şi invalizi din cadrul societății „Fii apărători ai patriei”.

Primul care a luat cuvântul aducând elogii Regimentului 22 Infanterie și eroilor căzuți pe câmpul de onoare, a fost generalul Marcel Olteanu: „Sunt nespus de fericit și onorat de a mă găsi aci în mijlocul regimentului pe care am avut onoarea de a-l vedea în timpuri grele la lucru”, după care a dat citire decretului de dezvelire a monumentului eroilor pe care-l semnează și-l predă colonelului Ion Nicolin, care îi oferă la rândul său un exemplar din Istoricul Regimentului III Dâmbovița nr. 22 Infanterie.

De asemenea, din partea Fundației Vasiliu-Bolnavu a vorbit Ionescu St. Dobroneanu, care a dat citire actului de donație prin care marele bancher Vasiliu-Bolnavu dona 2000 mp de teren situat pe unul din versanții Munților Bucegi, pentru ca ofițerii regimentului să-și construiască acolo case de odihnă: 4 loturi de pământ erau acordate unor foști ofițeri ai regimentului, iar alte 4 loturi de pământ erau acordate unor ofițeri activi numiți de către comandantul regimentului. Apoi a avut loc o procesiune la mormântul unor eroi înhumați lângă spitalul din apropiere, unde după o scurtă slujbă religioasă, au luat cuvântul colonelul T. Dumitrescu, invalid de război și Gheorghe Bucurică, președintele asociației învățătorilor din Dâmbovița, ce a declamat emfatic oda „Glorie vouă”. Apoi, întreaga asistență s-a deplasat la poligonul de tragere al Regimentului 22 Infanterie, unde s-au executat timp de o oră diferite trageri și exerciții demonstrative.

Cu ocazia dezvelirii monumentului, a fost oficiată o slujbă religioasă de către un sobor de preoți în frunte cu protoiereul Alexandru Popescu-Hăbeni, iar generalului Marcel Olteanu i-a revenit misiunea să tragă tricolorul ce acoperea bustul colonelului Dumitru Băltăreț. Cu acest prilej, colonelul Ion Nicolin, comandantul Regimentului 22 Infanterie a rostit următoarea cuvântare: „Regimentul III Dâmbovița 22 Infanterie își serbează astăzi centenarul. În timp de 100 de ani acest regiment a repurtat  numeroase glorii în această țară. Temelia acestui monument arată în liniile sale drepte, moștenirea de la cei doi părinți ai săi: Batalionul III de Linie și Batalionul 7 de Dorobanți. Victoria repurtată de acest regiment în războiul de la 1877, a fost una răsunătoare, în urma căreia domnitorul Carol a înscris în cadrele ofițerilor pe principele Ferdinand, iar principele Leopold de Hohenzollern a fost numit cap al acestui regiment. Acest regiment a luat parte și la războiul din 1916-1917-1919, făcându-și datoria către țară. A dat pe câmpul de onoare 1900 de eroi. Locul ce unește aceste 4 colonade simbolizează unirea tuturor românilor. Bustul de bonz al colonelului Băltărețu care a luptat murind pe câmpul de onoare va rămâne un exemplu pentru noi, ca și maiorul Coravu Ion”. Seara la orele 21.00, s-a desfășurat la Sala de Arme (astăzi Cercul Militar), un moment artistic în care trupa asociației învățătorilor a prezentat piesa de teatru „Curcanii” de Ventura.

O ultimă festivitate solemnă privind monumentul de la Teiș, s-a desfășurat la 7 septembrie 1998 când colonelul doctor Nicolae Năbârjoiu, comandantul garnizoanei Târgoviște și al unității militare aflată pe locul fostei cazărmi a Regimentului 22 Infanterie, a refăcut bustul colonelului Dumitru Băltăreț, opera scultorului târgoviștean Radu Ionescu.

Surse:

–Arhivele Militare Române, fond Memorii. Bătrâni, Nr. 6, Ioan Nicolin;

-Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naționale Dâmboviţa, fond Primăria oraşului Târgovişte, dosar 19/1930, dosar 1/1931;

-Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească Târgovişte, Colecţia de istorie modernă şi contemporană, Caiet de însemnări Ioan Nicolin, Decoraţiile mele 1906-1937; Legăturile bancherului filantrop Constantin Vasiliu-Bolnavu cu judeţul Dâmboviţa; Dosar privind construirea monumentelor de la Teiş (1930; 1938); articolul Centenarul Regimentului III Dâmboviţa Nr. 22, extras din ziarul Dimineaţa şi semnat de T. Dumitrescu;

-Ioan Nicolin, Istoricul Regimentului III Dâmboviţa nr. 22, Bucureşti, Atelierele Grafice-Socec S.A., 1930;

-Theodor Nicolin, Târgoviştea mea. Gândind cu inima la trecutul Târgoviştei, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2000;

-Nicolae Năbârjoiu, Colonelul Ioan Nicolin-verticalitate și spirit de sacrificiu, în „Dâmbovița eroică. Memoria monumentelor. Antologie Eroica Album”, coord. George Coandă, Constantin Tănase, Emil Petrescu, Editura Artpress, Târgoviște, 2008;

-Cornel Mărculescu, Inaugurarea Monumentului Eroilor din Cazarma de la Teiș la 21 mai 1931, în „Eroica. Revistă de cultură istorică și de cinstire a eroilor neamului„, Anul XXII, nr. 1-2 (65-66), Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2019.

Prof.dr. Cornel Mărculescu