Cu ocazia zilei de 10 mai 1906, urmare a raportului generalului de divizie I. Lahovari, ministrul Afacerilor Străine, cancelar al Ordinelor, nr. 14.527 din iulie 1906, regele Carol I a semnat la 3 iulie 1906, decretul nr. 2.670 (aflat la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 135/1906), prin care a acordat lui Dumitropolu Vasile, deputat de Dâmbovița, precum și altora, Ordinul „Coroana României” în gradul de Comandor. Decretul regal de mai sus a fost publicat în „Monitorul Oficial” nr. 88 din 18 (31) iulie 1906, p. 3531.
Potrivit adeverinței de primire a brevetului de Comandor al Ordinului „Coroana României”, semnată la București, în 16 noiembrie 1906, beneficiarul decorației s-a născut în comuna Lungulețu, județul Dâmbovița, botezat în com. Câmpina, jud. Prahova, își avea domiciliul în Târgoviște și era fost prefect, fost primar al orașului Târgoviște, fost decan al baroului de Dâmbovița, Cavaler al Stelei României, Ofițer al Coroanei României.
Prezentăm, apelând la la faleristică, la heraldică și la sigilografie, descrierea decorației, precum și reproducerile grafice care provin de la Arhivele Naționale Istorice Centrale din București.
Ordinul „Coroana României” a fost instituit prin legea din 10 mai 1881 și avea scopul de a recompensa serviciile aduse statului. Conform Regulamentului Ordinului „Coroana României” nr. 2.002 din 6 august 1885 (aflat, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642): „decorațiunea acestui Ordin este o cruce cu ramuri egale; fiecare ramură e de smalț roșu având împrejur o dungă albă; între ramuri, cifra regală.
În mijlocul crucii e un medalion cu două fețe: partea de deasupra conține coroana regală de oțel, pe smalț roșu; împrejur, pe un cerc de smalț alb, este scris, în partea superioară: PRIN NOI ÎNȘINE, și în partea inferioară, 14 MARTIE 1881. Reversul medalionului poartă scris la mijloc, pe smalț roșu: 10 MAI; și împrejur, pe un cerc alb: 1866, 1877, 1881. Crucea e atârnată de o panglică albastru-închis, cu câte o dungă pe fiecare latură de culoarea oțelului. Comandorii poartă crucea cu cifra de aur, în mărime de 60 milimetri, atârnată la gât”.
dr. Laurențiu Ștefan Szemkovics,
Consilier Arhivele Naționale Istorice Centrale București.
