În anul 1907, Iorgu Lăzărescu a început construcția unei clădiri după planurile arhitectului italian Francesco Venchiarutti (1869-1934). Acesta, a executat în Târgoviște, planurile mai multor case negustorești: casa Iamandache Alexandrescu, de pe strada col. Băltăreț, naționalizată în 1949; casa Gheorghe Ștefan, situată pe Calea Domnească, nr. 134; casa Annei Venchiarutti, din strada Matei Basarab; Vila Zoia a lui Iorgu Lăzărescu, din strada Rapsodiei, colț cu strada plt. Stan Dițescu.
D e asemenea, arhitectul italian a proiectat în orașul Târgoviște și magaziile lui Ilie Angelescu, de pe strada Mihai Bravu și a Anei Scarlat Mihăilescu, din Bulevardul Carol I, iar pe proprietatea lui Slavu, de pe Calea Domnească a construit un original coteț pentru păsări, care părea ca un castel pentru păpuși.
Realizată în stil baroc, clădirea a fost inaugurată cu mare fast în anul 1908, sala principală a acesteia devenind în scurt timp un adevărat salon de desfășurare a principalelor evenimente din viața orașului.


Astfel, în primăvara anului 1908, a fost organizat un banchet în onoarea regelui Carol I, de către autoritățile locale, de prefectul județului, Constantin Dimitriu și primarul orașului Vasile Dumitrescu (a fost primar al urbei în patru mandate: 1885-1888; 1894-1895; ianuarie-martie 1896; august 1907-septembrie 1908), cu această ocazie fiind trasate sarcini precise privind construirea unui Arc de triumf, pavazarea și decorarea străzilor orașului pe unde urma să se deplaseze regele. Așa cum reiese din adresa nr. 183/24 mai 1908, înaintată de D. Athanasescu, Șeful Serviciului Tehnic, către Vasile Dumitrescu, Primarul orașului Târgoviște, aflăm că regele Carol I urma să vină în ziua de 27 mai 1908 cu automobilul, însoțit de principele Ferdinand, într-o vizită la Școala de Cavalerie din Târgoviște. Ulterior, oaspeții regali, au mâncat la restaurantul berărie, proprietatea lui Iorgu Lăzărescu, sau Taica Iorgu, cum i se mai spunea, acesta fiind cel mai fastuos local din oraș în acea perioadă, și unde se vindea berea „Sleeping Car”, produsă de fabrica Bragadiru, acolo unde Iorgu Lăzărescu fusese ucenic în tinerețe.

Un alt eveniment organizat în clădirea lui Iorgu Lăzărescu, a avut în vedere o întâlnire politică, în care nenea Iancu, se afla în campanie electorală la Târgoviște, din partea Partidului Conservator Democrat, condus de Take Ionescu. Astfel, Ion Luca Caragiale a poposit la 25 mai 1908 la Târgoviște. Fostul deputat conservator Vasile (Basil) Dimitropol (1847-1928), trecut acum în partidul takist, împreună cu o numeroasă asistență, i-a întâmpinat pe distinșii oaspeți la gară cu flori. Întrunirea electorală a avut loc în „pavilionul de verdeață” al curții lui Dimitropol, aceasta terminându-se cu un banchet la vila Dimitropol și berăria lui Iorgu Lăzărescu din Centrul vechi al orașului. La berărie, se pare că s-a încins chiar și o bătaie în toată regula, când adversarii politici l-au tratat cu huiduieli și înjurături pe Caragiale, aruncând cu roșii stricate și ouă clocite, lipsind foarte puțin ca dramaturgul să fie linșat, spiritele fiind calmate ca urmare a intervenției fiului lui Alexandru Brătescu Voinești. Cronicarul ziarului Acțiunea, numea întâlnirea de la Târgoviște „Mascarada takistă”, și nu era departe de adevăr, iar la rubrica Gură de Târgoviște, cronicarul anonim al evenimentelor prezintă detaliat meniul care s-a servit după triumful „takiștilor”: „țuică bătrână de vârstă și dă la originea partidului, pastramă dă briceag, ghiudem dă Botșeni, icre cui, Consommé dă muchie, cu carne de purcel, Mi-tocană cu mămăliguță, Purcel farci aux truffes, Fleici-curea și vrăbioare/să-și aleagă fiecare, Lăptuci, ceapă verde dă Ciocu și Vusturoi dă la Moschii Fischer, Gogoși democratice din târgul moșilor, Brânză bună…în burduf de câine, Vinațuri: Chateau Ykem, Pelin dă mai, Bere dă la Iorgu și alte vinuri înfundate cu patriotism internațional, Cafea gingirlie cu drojdia d’asupra, Sare amară”.
După ce între anii 1908-1910, în salonul principal al clădirii lui Iorgu Lăzărescu a funcționat o berărie și restaurant, negustorul a achiziționat în 1910 de la München, aparatura necesară pentru proiecția de filme, astfel încât, de acum fosta berărie era cunoscută ca Cinema Elisee, unde erau proiectate și filme aduse de la cele mai renumite case din Paris.
În anul 1916, odată cu înființarea Băncii Stelea, Iorgu Lăzărescu a fost membru fondator al acesteia, iar ulterior chiar membru în consiliul de conducere al Societății Stelea.

A cochetat și cu politica, fiind membru marcant al P.N.L. Dâmbovița. Din această postură, Iorgu Lăzărescu a participat în calitate de consilier la ședința din 17 martie 1936 a Consiliului comunal al orașului Târgoviște, la cererea primarului Gheorghe Pârvulescu (în al patrulea mandat între anii 1933-1938), cu privire la cererea doamnei Mireille V. Soare, legatara universală a defunctului Vasile Dimitropol, de a se achita 100.000 lei cu orice destinație, din cei 200.000 lei prevăzuți în testamentul lui Dimitripol, prin care acesta lăsa suma respectivă cu destinația de a se da în fiecare an unei fete sărace din oraș care se mărită.

Iorgu Lăzărescu a trecut la cele veșnice la 31 decembrie 1953, și își doarme somnul de veci alături de soția sa Zoia Lăzărescu (26 noiembrie 1875-26 februarie 1954), în Cimitirul Central din Târgoviște.

Surse: Materialul a fost realizat pe baza documentelor aflate exclusiv în custodia Arhivelor Județene Dâmbovița, precum și a consemnărilor lui Joszsef Pildner în rubrica Târgoviștea de odinioară din gazeta Realitatea Dâmbovițeană.
Prof.dr. Cornel Mărculescu








