La moartea lui Stan Rizescu, în 1940, conducerea a fost preluată de Mircea Rizescu, care a reuşit să asigure continuitatea în dezvoltarea fabricii. Aceasta a fost naţionalizată, intrând în proprietatea statului. Din 1956, toată partea de nord a localităţii a intrat în componenţa oraşului Pucioasa. Autorităţile locale brăneştene depun din 2002 eforturi de recâştigare a teritoriilor pierdute.
După o perioadă de dezvoltare (1948-1989), fabrica a intrat într-un proces de recesiune, urmat de închiderea ei.
Studiindu-i întreaga activitate, îl putem considera pe Stan Rizescu drept ctitorul localităţii moderne, în vreme ce Bran Stegarul a fost primul ei întemeietor.
După 1945, în localitate au mai apărut o mică ţesătorie şi o fabrică de prelucrare a fructelor ce şi-au desfăşurat activitatea până acum câţiva ani. Acum există o fabrică de mobilă aparţinând familiei Vasile Voiculescu, trei ateliere de mobilă deţinute de Dumitru Vîlciu, Adrian Coman şi Adrian Miu, povarna şi moara deţinute Gheorghe Nichita, moara deţinută de Gheorghe Cîrstea, farmacia, precum şi multe magazine.
Din 1980, în centrul localităţii a fost construit un complex unde îşi aveau sediul magazinele, farmacia precum şi două mici ateliere de cizmărie şi frizerie. Acum, pe lângă farmacie, se mai află atelierul de mobilă al lui Dumitru Vîlciu şi sediul Poliţiei comunale . De asemenea, poliţia mai deţine o clădire situată la graniţa cu comuna Vulcana Pandele, în vecinătatea acesteia aflându-se şi Dispensarul comunal, unde sunt cabinetele medicilor de familie şi al medicului stomatolog.
De câţiva ani s-a dezvoltat Parcul industrial Priboiu, construit în locul fostului Arsenal, care a devenit funcţional în 2010 şi unde se află câteva mici întreprinderi.
Decăderea activităţii industriale, înregistrată continuu din 1990 şi până astăzi52 şi în special a fabricii denumite din 1948 ,,Bucegi”, reprezintă principala cauză a scăderii nivelului de trai al brăneşteni lor, conducând chiar la pauperizarea multora dintre ei.
În ultimii ani, unii dintre brăneşteni, beneficiind de cunoştinţele dobândite în industria textilă, lucrează la fabrica Sun Garden din Pucioasa Sat.
Analizând întreaga activitate depusă de către Stan Rizescu, observăm faptul că acesta a avut un dublu scop: asigurarea bunăstării materiale pentru familia sa dar şi implicit, creşterea nivelului de trai al locuitorilor din Brăneşti. Aceasta s-a realizat prin: angajarea a circa 500 de salariaţi din sat, ce prin salariile primite îşi permiteau un trai mai bun decât cei ce lucrau pământul, ajutorul financiar dat pentru construirea şcolii (1909), a Băncii Populare ,,Munca” (1926), a băii comunale şi a bisericii ,,Buna Vestire”, terminată în 1943, dar începută anterior, în 1938.
Satul a fost ajutat de Stan Rizescu şi indirect. Impozitele şi taxele plătite de fabrică primăriei au ajutat şi ele la dezvoltarea localităţii, cu atât mai mult cu cât Stan Rizescu a fost la un moment dat şi primar al Brăneştiului.
Având în vedere rolul fundamental avut de Stan Rizescu în dezvoltarea localităţii, urmaşii de astăzi ai acestuia, recunoscători, i-au nemurit chipul în bronzul statuilor spre veşnică amintire, dezvelindu-i bustul situat în parcul din centrul localităţii. La această manifestare a fost prezent şi fiul cel mare al lui Mircea Rizescu, Stan (Stănel), ce a amintit celor prezenţi rolul civilizator al bunicului său.
Daniel Diaconescu
Va urma.
