You are currently viewing JURNAL DE CĂLĂTORIE: Brazilia – Cascadele Iguazu (Partea a III-a)

JURNAL DE CĂLĂTORIE: Brazilia – Cascadele Iguazu (Partea a III-a)

  • Post category:general

Când am văzut Iguazu prima oară am zis ca olteanul când a văzut girafa prima dată: „așa ceva nu există”. Normal ar trebui să avem două cuvinte pentru cascade, unul pentru cele cu volum mare de apă, altul pentru cele cu cădere de la mare înălțime. Cele de volum sunt cele spectaculoase și cunoscute: Iguazu, Victoria și Niagara, sunt topul. Iguazu și Victoria pe merit, Niagara pe „aburi”. Cascada Niagara e o glumă în comparație cu celelalte două, deoarece au compensat prin marketing lipsa apei, amplitudinii și a înălțimii.

Cascada Iguazu este situată pe granița dintre Brazilia și Argentina. Trei cascade faimoase are lumea și toate sunt pe granițe. Asta înseamnă bătaie de cap. SUA-Canada nu are rost să comentez ce însemnă vizele și comportamentul nazist (aproape garantat) al ofițerilor de emigrație americani.  Zimbabwe-Zambia la Cascada Victoria Falls iar vize, scumpe și cu multe zile de așteptare. E totuși bine că în Zambia suntem una din puținele țări care nu au nevoie de viză, datorită unei concesiuni  obținute de Ceaușescu. Acum când scriu notele acestea sunt la intrarea în Brazilia așteptând autobuzul. Vii cu un autobuz, te dai jos la graniță, aștepți alt autobuz care te duce până la șoseaua care merge la cascade, apoi alt autobuz … jumătate de zi o pierzi așteptând autobuze. Zona de frontieră unde se află cascadele ar putea fi o țară separată de țările-mamă. Lumea se duce la cumpărături în Paraguay, la restaurant în Argentina, în Brazilia…la nimic, deoarece totul este foarte scump. Dolarul și euro sunt monede mai populare ca oricare din cele naționale. Mentalitatea – și ea de frontieră, multă lume tânără venită să-și caute șansa, să facă bani. Peste tot este contrabandă la maximum, datorită diferenței enorme de taxe dintre Paraguay și Brazilia/Argentina. De vizitat în afară de cascade, doar barajul Itaipu, la rândul lui o minune a lumii.

Trei țări, un râu. În dreapta Brazilia, în stânga Argentina, în spate de tot unde pare că se termina râul, este Paraguay.

Itaipu este pe granița dintre Paraguay și Brazilia. Argentina nu are niciun drept la energia produsă, deși a avut pretenții bazate pe faptul că nu mai ajunge râul în aceeași formă ca înainte pe teritoriul ei. Barajul are 20 de turbine, 10 pentru fiecare țară. Fiecare turbină produce echivalentul la aproape un milion de euro pe zi în energie. Paraguay își asigură necesarul de energie electrică, dar irosește cât nu pot eu descrie aici, lăsând luminile aprinse prin orașe 24 din 24 de ore, și mai are și să vândă Braziliei în valoare de câteva sute de milioane pe an. Momentan este barajul cu cea mai mare producție de energie electrică din lume, peste cel Three Gorges din China.

Alte atracții în afară de cascade și baraj nu sunt. Au încercat brazilienii să creeze unele artificial. Într-o  zi având ceva timp liber, am fost să vizitez un loc numit „monumenul celor 3 țări”. Există un loc unde se întâlnesc  cele trei țări, doar apa râului Iguazu le separă. Brazilia pe malul său a închis o bucată de pământ cu un zid și a făcut un monument de vreo 3 metri înălțime. Imaginați-vă că Bulgaria face un gard și multă publicitate la o bucată de teren pe malul Dunării unde se petrece cu Romania și Serbia. Costul vizitei este de circa 30 de euro cu  taxi, deoarece altfel nu poți ajunge, bilet de intare și o înghețată. Monumentul e „suvenirizat” în șaptezeci de feluri, de la statuete la tricouri, la brățări, la mâncare scumpă, la restaurantul tematic. Pe malurile paraguayan și argentinian lumea pescuiește, sunt case, cartiere normale din orașe. Poți să vezi locul unde se întâlnesc țările, fără să plătești vreo taxă. La brazilieni este plin de lume, și alții ca mine care s-au temut că ar fi pierdut ceva neducându-se.

Imediat după graniță, în Paraguay se află orașul Ciudad del Este, al doilea ca mărime din țară. Este unul dintre cele mai ciudate orașe pe care le-am văzut. Nimic altceva decât o colecție de magazine făcute peste noapte și blocuri de până la 10 etaje, care funcționează ca en-gross-uri pentru piețele braziliene și argentiniene. Taxele în Paraguay sunt mici. Evaziunea fiscală e maximă. Tentația de contrabandă este foarte mare, în Brazilia prețurile pot fi și de 5 ori mai mari la electronice și electrice, de exemplu.

Cascadele sunt 275 la număr, deși e greu să le percepi drept separate cu ochiul liber. Sunt împărțite de Argentina și Brazilia, una are un mal, alta pe celălalt. Partea argentiniană la are pe cele mai spectaculoase și mai mari (și dacă nu le avea, tot ar fi pretins, în Argentina chestia cu „țara noastră cea frumosă” este dusă la extrem). Pe partea braziliană, fluviul și amenajările omulului îți permit să te apropii mai mult de cascade. Vizitate trebuiesc amândouă, deoarece sunt destul de diferite și oricum nu îmi imaginez cum cineva ar merge atâta drum să vadă doar una.

Pe partea argentiniană se pot face tururi cu bărci, care se apropie de căderi. Ploaia este garantată și se creează pe o rază de câteva sute de metri. Pe o ploaie și o umiditate asemănătoare la cascada Victoria, am stricat un Iphone și un DSLR într-o oră. Baie oficial nu se poate face în zona cascadelor, deși nu este greu de găsit un loc mai în jos pe râu dacă cineva chiar vrea. Animale există în zonă, chiar a doua zi după ce am fost pe partea argentiniană a apărut o pumă. Parcul natural de care aparțin cascadele, a fost închis timp de vreo două zile, tocmai ca să prindă puma. Alte viețuitoare prezente sunt cuatis, șopârle, păienjeni și fluturi.

Vizitatul este ușor, atâta timp cât nu trebuie să treci dintr-o țară în alta. Pe partea braziliană există un oraș relativ mare, Foz de Iguazu, iar pe partea argentiniană altul, Puerto Iguazu. Fiecare dintre ele te poartă spre cascade. Sunt pline de hoteluri și resturante, au aeroporturi și toate celelalte facilități posibile.

Pădure de cozi, coatis, sunt simpatici, dar fură mâncarea și mușcă.

Distanțele din orașe până la cascade sunt de circa 30 de kilometri și se parcurg cu autobuzele locale. O zi pe partea argentiniană și una pe cea braziliană sunt de ajuns ca să vedeți tot. Prețul de intrare este de circa 25 de euro pentru fiecare parte. Mâncare preferabil de la supermarket, deoarece înăuntru un hamburger costă 10 euro.

 

Răzvan Vulpea călătoare