Parafrazându-l pe Traian Basescu, care spunea în 2004: “Ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns pană la urmă să aleagă între doi foști comunisti?”, as spune “Ce blestem pe poporul ăsta să fie condus 30 de ani, de turnătorii și colaboratorii fostei securități”.
Nu toți foștii ofițeri de securitate erau “securiști” sau făceau poliție politică; erau, ca peste tot, oameni și oameni, unii chiar își făceau datoria, încercând să nu facă rău și uneori chiar să ajute oamenii.
La revoluție, în marea nebunie și dezinformare de atunci, securitatea a fost găsită vinovată de tot răul produs de comunism.
Astfel,premeditat sau nu, s-au făcut multe excese, răzbunări și crime. Ofițeri de securitate și miliție au fost linșați, împușcați, fără nicio judecată.
Dar după ce s-au mai liniștit lucrurile, unii ofițeri din fosta securitate, acei “inteligenți emoțional”, s-au repliat și au preluat încet, încet, afacerile, instituțiile și politica României.
Acești lucrători ai fostei Securități, chiar dacă au fost înlăturați din sistem, cunoșteau cel mai bine resursele financiare, dar mai ales valutare, ale fostului regim.
Ei au scos de la naftalină toate dosarele politicienilor cu “potențial”, dar și cu trecut “umbros”, și au continuat să îi controleze cum o făceau și până in ‘89.
Acești politicieni, deși acum aveau funcții mari in stat, aleși de popor, cu acești “scheleți” în dulap au executat și încă mai execută unele ordine. Astfel foștii securiști au preluat foștii “colaboratori”, pe care i-au controlat și susținut să ajungă în cele mai importante functii din stat, pentru a controla România.
Dar nu ar fi fost foarte rău dacă ar fi colaborat în scopul dezvoltării economice a țării sau a securității naționale.
Ei au colaborat pentru interese personale, de grup sau chiar străine și potrivnice României.
Astfel au distrus și vândut “greaua moștenire” preluată în 1989, totul făcându-se în numele democrației, privatizării mijloacelor de producție, și “alinierii” la politica internațională.
Orice proiect benefic pentru România, este subminat, iar oamenii care încearcă să facă ceva pentru țară, fără “ajutorul sistemului”, sunt denigrați, împroșcați cu noroi, folosind aceleași metode murdare de pe vremea comunismului.
“Toleranţa faţă de trădători ne va distruge pe toţi!” (Robespierre)
Col.(r) Paul Gheorghe Necula ◦