Obținerea de către Klaus Iohannis al celui de al doilea mandat de președinte in urma unei victorii absolut categorice cu un scor zdrobitor si impresionant de 66,09%,aproape dublu fata de principalul sau contracandidat, reprezentantul PSD , Viorica Dancila, cu 33,91% il proiectează pe acesta ca personalitatea politica cea mai puternica din Romania, cu cea mai mare încredere si cel mai puternic suport popular. Pe cale de consecință, deși neconstituțional, Klaus Iohannis se reconfirma si se validează ca liderul de facto, al partidului care l-a susținut.
Momentul trecerii Moțiunii de Cenzura împotriva guvernului PSD-Viorica Dancila( noiembrie 2019) si instalarea primului guvern Orban este important si semnificativ pentru ca, deși era președinte de 3 ani( 2016) niciodată pana atunci, Klauss Johanis nu avusese un Prim Ministru si un guvern care sa parvină din aceeași parte a eșichierului politic. Practic, după o perioada de coabitare de guverne PSD, care in permanenta au căutat sa ii limiteze acțiunile prezidențiale si implicarea in bunul mers al lucrurilor, venea si momentul mult așteptat, in care pentru prima data de când era președinte ales, Klaus Iohannis preia aproape in totalitate controlul si pârghiile executivului.
Odată consumat si acest eveniment , câștigat de o maniera categorica si impresionanta, lui Klaus Iohannis i se întărește si mai mult poziția dominatoare de atotputernicul de necontestat al executivului dar si de conducător de facto al partidului care l-a propulsat- PNL. După alegerile parlamentare din 2020, partidul clasat pe locul 1, respectiv PSD a obținut un procent de 29, 32%, conferindu-i si lui statutul de partid minoritar ca si celorlalte partide. Chiar mai mult, deși este ocupantul locului 1 după alegeri PSD era izolat, blamat si contestat puternic pe scena politica dar si in mare parte a mass mediei si opiniei publice, atât pentru întreaga sa istorie dar mai ales pentru ultima perioada aferenta conducerii partidului de către Liviu Dragnea si Viorica Dancila.
In aceste condiții PSD in mod indubitabil nu putea participa la formarea vreunei coaliții parlamentare care eventual sa vizeze actul de guvernare, plasându-se net si categoric in opoziție.
Încă din start, de la instalarea primului guvern Orban si apoi odată cu constituirea si instituirea guvernului de Coaliție, anumiți factori decidenți in frunte cu președintele Klaus Iohannis au încercat demersuri de întărire a majorității parlamentare de DREAPTA , conștienți de slăbiciunile si vulnerabilitățile ei. Cu atât mai mult cu cat formula de DREAPTA beneficia de girul si suportul președintelui Iohannis. In acest sens au fost si tentativele de alegeri parlamentare anticipate cuplate cu alegerile locale când forțele politice de DREAPTA ar fi venit in siajul electoral al lui Klaus Iohannis având șanse mai mari de a obține un scor electoral mult mai bun si pe cale de consecință sa aibă un numar de parlamentari mai mare prin care sa realizeze o majoritate parlamentara confortabila. Aceste strategii si planuri politico – electorale au fost zădărnicite in mod neprevăzut si inevitabil de apariția pandemiei care a făcut imposibila desfășurarea acestui plan.
Acum, situația este mult schimbata, chiar nefavorabila, cota electorala a PNL este in scădere, sub 19-20%, nivelul de încredere a lui Florin Citu ca Prim Ministru, este la cifre ridicole, iar cota de favorabilitate si chiar încredere a președintelui Iohannis înregistrează o tendință de scădere. Astăzi, după întâlnirea cu partidele si propunerea PSD de alegeri anticipate, Klaus Iohannis perorează cu înverșunare asupra cit de grea, inutila si păguboasă este organizarea alegerilor anticipate dar in urma cu mai puțin de un an jumătate făcea apologia necesitații si beneficiilor extraordinare pe care le -ar fi avut in cazul in care s-ar fi organizat. Este evident ca opiniile președintelui oscilează de la caz la caz, in funcție de interese.
Sub presiunea condițiilor politice impuse de rezultatele alegerilor, dupa negocieri aspre duse de liderii si conducerilor partidelor respective se convine o formula guvernamentala cu Florin Citu Prim Ministru, in care un număr de 6 ministere si o funcție de viceprim ministru revine USR…Este momentul apariției primelor tensiuni si nemulțumiri atât intre membrii coaliției politice dar mai ales in interiorul PNL, generate de modul in care s-au atribuit portofoliile ministeriale.
Reproșurile principale fiind ca ministere mari, puternice cu importante resurse financiare si economice( ex:Min .Economiei; Min . Transporturilor;Min.Fondurilor Europene)au fost cedate USR, in principal de către liderul partidului PNL Ludovic Orban in schimbul sinecurii de Președinte al Camerei Deputaților. Așa apare germenele conflictului politic din interiorul PNL care pe parcurs in următoarele luni capătă noi valente, se externalizeaza din PNL , perturba major, in multe direcții activitatea executiva guvernamentala si contribuie substanțial la declanșarea si realizarea crizei politice actuale.
După aproape 7ani de când este președintele României trăsăturile de caracter ale lui Klaus Iohannis au devenit arhicunoscute pentru majoritatea romanilor care regreta din ce in ce mai mult neșansa de a avea un asemenea conducător de tara. Din păcate, Klaus Iohannis , este un mixt complex de trăsături psihologice negative care in general îl etichetează ca un neadecvat, nepotrivit, distructiv si nefast in înalta demnitate pe care o ocupa de 7 ani.
Din noianul de caracteristici negative ale personalității președintelui cu posibile amendări, in sensul completării, enunț doar câteva :mediocru; indiferent afectiv; lipsa totala de empatie, autoironie si umor; extrem de orgolios, vanitos; excesiv de sensibil, cu o slăbiciune maladiva la lingușeli, adulări; inadaptat si inadecvat realității pe care daca ii este potrivnica nu o recunoaște si o refuza cu obstinație si încăpăținare, cu reacții de nervozitate in fata oricăror evidente si argumente; este fals, pozând adesea in omul serios, riguros si profund, fațadă prin care, scăpând de sub control, transpare adesea destul de ușor superficialitatea si goliciunea intelectuala si afectiva care ii domina personalitatea; avar si avid de putere; autoritarism brutal, nerafinat si primitiv, dur, plin de cruzime si absurd.; frustrat; arogant; disprețuitor; perfid si viclean urmărindu-si cu destul de multa tenacitate propriile interese; deseori pe acest fond devine dizarmonic si disonant intrând in sfera ridicolului si stupidului;, fără a avea cel mai mic simt de autocritica; ia decizii superficial, neargumentat adesea discreționar si nedrept contrar evidentelor de regula nerecunoscându-si niciodată greșeala, ba chiar învinovățind pe alții pentru propriile erori cu o nonșalanță si ușurință incredibila.
Evoluând in principal pe acești parametrii pe care aproape I-au confirmat pas cu pas, Klaus Iohannis a fost cum necum , cel puțin formal si la vedere la cârma tarii ocupând cea mai înaltă demnitate in statul roman.
Din aceasta poziție si conform prerogativelor constituționale Klaus Iohannis este îndrituit si obligat a se implica in rezolvarea eficienta, corecta, rapida a actualei crize politice care sa dea României o solida stabilitate politica pe termen mediu si lung.
Răzvan Ionescu
