Urmare a raportului lui T. Maiorescu, președintele Consiliului de Miniștri, ministrul Afacerilor Străine, cancelar al Ordinelor, nr. 14.932 din iunie 1913, regele Carol I a semnat în București, la 25 iunie 1913, decretul nr. 4.711 (aflat, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 201/1913), prin care a acordat Crucea „Serviciul Credincios” clasa I lui Georgescu Ioan, casier clasa III la Căile Ferate (Târgoviște). Prin același act normativ, distincția a mai fost conferită și altor persoane.
Apelând heraldică și la sigilografie, prezentăm descrierea decorației, precum și reproducerile grafice ce provin de la Arhivele Naționale Istorice Centrale din București și de la Batalionul 47 Comunicații și Informatică „General Nicolae Petrescu” din Buzău.
Crucea „Serviciul Credincios” a fost instituită în 1906, cu prilejul sărbătoririi jubileului de 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I și s-a conferit pentru a răsplăti serviciile civile și militare aduse statului în toate ramurile activității publice. Conform Regulamentului pentru instituirea Crucii și Medaliei „Serviciul Credincios” (sancționat prin Decretul regal nr. 3.507 din 11 octombrie 1906, aflat, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642), Crucea „Serviciul Credincios” clasa I era de metal galben.
Se prezenta sub forma unei cruci cu brațele care se lățeau spre extremități, cu capetele în acolade, încărcate, fiecare, cu câte o frunză de stejar; între brațe, raze convergente, descrescătoare de la mijloc către margini. Pe avers era gravată, în relief, într-un medalion rotund, stema țării de la 1872 (fără pavilion), iar pe revers, de asemenea, într-un medalion rotund, între două ramuri de laur și de stejar, așezate circular și prinse jos cu o fundă, inscripția gravată, tot în excizie, pe două rânduri: „SERVICIU / CREDINCIOSU”. Deasupra Crucii era o coroană închisă, terminată cu glob crucifer de care se prindea, printr-un inel, panglica de moar albastru-deschis, bordată cu câte o dungă argintie pe fiecare margine.
dr. Ștefan Laurențiu Szemkovics,
Consilier Arhivele Naționale Istorice Centrale București.
