PARTEA a I a
Aşchia nu sare departe de trunchi, dar când acesta este rodul iubirii dintre doi geniali poeți, Nikolai Gumiliov şi Anna Akhmatova, e clar că trebuia arestat (de patru ori) şi întemniţat (15 ani în total). Vorbim astăzi de Lev Gumiliov – istoric rus, etnolog, doctor în științe geografice și istorice.
Este autorul doctrinei grupurilor etnice și umanității prin categorii biosociale. Lev Nikolaevici a studiat etnogeneza, bioenergia ei dominantă, pe care a numit-o „pasiune”.
Vă imaginați, probabil, că până la moartea lui Stalin, Lev nu a fost iertat nici ca cetățean, dar nici ca cercetător, teoriile lui fiind respinse de doctrina oficială, fiind băgate în seamă abia în momentul relaxării din perioada Perestroika.
Gumiliov descrie societățile ca fiind grupuri umane cu energie vitală în raport cu mediul lor, dar care sunt supuse altor influențe decât determinismul geografic și a căror evoluție se supune ciclurilor.
Astfel, energia vitală a anumitor societăți este în prezent ascendentă (cazul Rusiei, Chinei, lumii arabe), în timp ce energia vitală occidentală este descendentă, chiar și într-o fază de distrugere . „Pasiunea” are un ciclu aproximativ de 15 secole şi trece prin etapele de creștere, dezvoltare, climax, inerție, distrugere și memorie. În timpul fazei de climax, când pasiunea unui grup etnic, al unei persoane sau a unei națiuni este cea mai mare, acest grup uman își face cele mai mari cuceriri militare sau intelectuale. Lev Gumiliov a demonstrat această ciclicitate şi prin analiza vuețilir unor oameni celebri, care au schimbat cursul istoriei: Napoleon, Alexandru cel Mare sau Ioana d’ Arc.
Protagonistul nostru moare în 1992. „Cred că am continuat contribuția creativă la cultura părinților mei în domeniul meu, într-un mod original, nu imitativ, și sunt foarte fericit că viața mea nu a fost inutilă pentru cultura noastră sovietică.”
„Depăşirea haosului” este filmul făcut după viaţa acestuia, pe care vi-l recomand, deoarece nu am apucat să vă menționez şi celelalte „picanterii” din biografia lui Lev şi îndeosebi a celebrei lui mame.
Ca să leg trecutul de viitor, teoria lui Lev de „eurasianism” devine preocuparea lui Putin, pe care o citează în nenumărate ocazii, în timp ce în 2014 menționează în treacăt cuvântul „pasiune”, cu prilejul obținerii celui de-al treilea mandat.
Acest „dog whistle” a fost simțit bine de colaboratorii săi, astfel încât, la nici mai mult de 15 luni, s-a produs preluarea „delicată” a Crimeei şi efectul ei de domino.
Puțin ştia Lev că vorbele lui vor fi fost rostite în van: „Relațiile dintre națiuni trebuie să fie construite nu pe războaiele certuri și pace și armonie. Acesta este motivul pentru care Rusia ar trebui să se concentreze pe realizările de cultură sintetice, formate între diversele popoare din Eurasia: ele – nu sunt dușmani și concurenți, dar aliați, și să sprijine în viitor un progres comun.”
Raluca Alina Ionescu
