Ansamblul fostului conac deținut de boierul Ioan G. Dalles ce include și un parc dendrologic, se află în satul Bucșani, comuna Bucșani, județul Dâmbovița, având indicativul DB-IV-m-A-17388, așa cum reiese din Lista Monumentelor Istorice, publicată de Ministerul Culturii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 bis, din 15 februarie 2016. De menționat ar fi că în satul Bucșani există și astăzi casa în care a locuit Elena Dalles, construită în anul 1890, la scurt timp după decesul soțului său, aceasta fiind renovată și restaurată în secolul XXI, întregind astfel tabloul fostei moșii a boierului Ioan Dalles.
Istoria familiei Dalles în România începe cu Ioan G. Dalles (1816-1886), reprezentantul uneia dintre cele mai bogate familii din Vechiul Regat. Deşi nu există prea multe documente despre familia în care s-a născut Ioan G. Dalles, originea acestuia este menţionată într-o hotărâre judecătorească din 18 mai 1883, ce dădea câştig de cauză „grecului Ioan G. Dalles”. Informaţii despre contextul în care Ioan G. Dalles s-a stabilit în România nu există, însă, momentul stabilirii celor din familia Dalles în România poate avea legătură cu instaurarea domniilor fanariote şi deci cu fluxul de negustori greci ce vor juca un rol important în legăturile comerciale pe care Principatele Române le-au stabilit cu ajutorul acestora.
Numele Dalles apare în documente oficiale în Europa începând de la 1584, în Franţa fiind menţionat un anume Antoine Dalles. Purtători ai numelui Dalles sunt menţionaţi în jurul anului 1600 în Germania, în zona Preussen şi Boden, același nume fiind menționat și în anul 1610 în anumite documente din Olanda. Saga continuă pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, unde numele Dalles figurează în U. S. Census din anul 1880 în statele Illinois şi Lousiana, aceștia avându-și rădăcinile în Europa, unii dintre cei menţionaţi având părinţi din Scoţia, iar alţii din Franţa sau Olanda. Dacă înaintaşii acestor Dalles îşi aveau originea în Grecia ca şi Ioan G. Dalles, nu vom afla poate niciodată, însă, este o certitudine faptul că numele Dalles îi leagă aparent pe cei menţionaţi în documentele oficiale. Nu ştim dacă au existat şi legături de rudenie între purtătorii acestor nume sau este doar o pură coincidenţă, fiind poate doar un nume comun în locurile din care au emigrat.
În România, reprezentantul numelui Dalles este un anume Ioan G. Dalles, născut în 1816, fiind exponentul unei familii bogate şi însemnate din secolul al XIX-lea, căsătorit cu Elena Anastasescu (viitoarea Elena Dalles, era fiica lui Anastase şi Ecaterina, care s-a născut în anul 1842, în comuna Slăveni, judeţul Romanaţi, aşa cum reiese din Registrul stării civile pentru morţi <1917-1921>, al comunei Bucşani), fiica unui mare negustor din Giurgiu de origine macedoneană, Hagi Iane Anastasescu, unul dintre ctitorii bisericilor din Hăbeni şi Racoviţa, județul Dâmbovița, moşii ce ulterior au intrat în posesia lui Ioan G. Dalles.
Acesta, a achiziţionat în anul 1868, cu o sumă considerabilă pentru secolul al XIX-lea, în valoare de 41.500 de galbeni, de la prințesa Cleopatra Trubetzkoi (1801/1802 – 1880, o descendentă a lui Constantin Ghica şi a Ruxandrei Răducanu Cantacuzino), moşia de la Bucşani, ce cuprindea aproximativ 1400 hectare de pământ arabil și un splendid conac ce apare și este identificat în hărțile topografice realizate de către austrieci la mijlocul secolului al XIX-lea, ale cărui ruine sunt astăzi îngropate în perimetriul alocat sediului actualei Primării din localitatea Bucșani.
Iată copia după actul original de vânzare al acestei moşii de la principesa Cleopatra Trubetzkoi către Ioan G. Dalles, din comuna Bucşani, descoperită și cercetată de noi în Arhivele Naționale Istorice Centrale București, păstrând bineînțeles, pentru autenticitatea și însemnătatea acestuia, grafia timpului:
„28 Iunie 1868. Văzut şi trecut în inventar la No. 81.
Supleant (ss) indescifrabil
Actu, Prin care sub-scrisa am vândutu ohavnicii Domnului Ionnu Gh. Dallesu proprietatea mea Bucşani şi Hăbeni din districtulul Dâmboviţa, cu tota extinderea lor după planulu ridicatu şi hotărnicia făcută en anulu 1858, compusă din mai multe trupuri şi numiri cu pădurile după dânsele şi ecaretele ce are pre cumu: case, magadie, mora, fabrica de spirtu (sau povarna) cu tote obiectele lor, şi ori-ce îmbunătăţire şi bunurele pe dânsele, fără a popri ni-nimicu pe seama mea, dimpreună cu entreaga despăgubire cuvenită dupe legea Rurală, pentru clacă şi digmă, pe pământulu datu locuitorilor foşti clăcaşi; fiind bine-enţeles pe lânga acesta, ca cumpărătorulu va stăpâni cu acelaşi tetlu şi cele două-sute trei deci şi optu pogone no. 238 alese prin constatarea D-lui Inginer hotarnicu, no. 8 din 21 Februarie 1868, alăturată pe lenga adresa Prefectului de Dîmboviţa no. 1409 din 22 Februarie 1868, ca date cu prisosu şi din erore clăcaşilor; ne avendu eu nici unu amestecu entre acesta; tote aceste cu preţu de galbeni austriaci, patru deci şi una de mii cinci sute, no. 41500 pe care i’am primitu pe toţi deplinu. Pletindu Domnia sa taxa de transmitere cea leguită pentru vendările de bună voe, iar eu pretindu-Domnu-sele d’o-dată cu legalidarea acestui, de căndu va şi intra eu stăpânirea de veci şi tote actele propietate precumu condica de sineturile acestei hotărnicii.
Cumpărătorulu va respecta contractulu de arenduire alu actualului arendașu care espiră la 23 Aprilie 1868. Asemenea va respecta şi Contractulu arenduiri poremi ce espiră la (…) Octomvrie viitoru, şi della care va primi galben trei sute, no. 300, chiria ce are a respunde arendașulu la 23 Aprilie viitoru. Din tote acestea, mi se conservă numai dreptulu de despăgubere a venitului depe pămentul căștigatu dela Casa reposatulea Ionnu Mihălescu, pre-cumu şi acela dela Monastirea Nucetu, alu căruia procesu pentru fondu este prendinte, din naintea curţii din Focşani, ambele aceste fonduri remanându-ne aparatu du dispodițiunea cumpărătorului. Singurulu procesu care va pune pe cumpărătorulu este acela cu Domnulu Scarlatu N. Ghica, la care de se va întâmpla ca să dea cumpărătorului vr’o cătăţime de pământu D-lui Ghica, atunci pentru venitu să se urmede cu modulu următoru, până la intrarea en stăpânere a cumpărătorului plata venitului să mă privescă pe mine, iar dela cea epocă encolo, se privescă pe cumpărătorulu, iar entamplendu-se a se căștiga vre-o cătăţime de pământu dela Domme S. N. Ghica, acelu căștigu va fi en folosulu cumpărătorului, atâta pentru fondu câtu şi pentru venitu pe totu timpulu.
Ast-felu s’alcătuitu acestu actu, prin liberulu nostru consimțimentu pe care spre al investi de tote formele legale am rugatu şi pe Onor Tribunalu localu, d’al legalida şi al transcrie en condica de transcripţiune conformu legiloru Ţerei.
Anulu 1868 Martie 9 Bucuresci.
Vendătoare (ss) Princesa Cleopatra Trumbescoiu
Cumpărătoru (ss) Ioan Gh. Dalles.
Pe aceste aședăminte coprinse en acestu actu de vendare sîntemi multumi ambele părți cu adăogire că eu vendătoare am primitu prejulu, iar eu ca cumporatoru primescu a se face transcripţiunea actulu.
(ss) Princesa Cleopatra Trumbescoiu
(ss) Ioan Gh. Dalles”.
„România
Tribunalulu Judeţului Dâmboviţa
D-loru Princesa Cleopatra Trumbescoiu şi Enache Gh. Dallesu, domiciliaţi în Bucureşti prin petiţiunea ce a datu Tribunalului la 11 curentu şi sa registratu la No. 2992 a cerutu legalisarea acestui actu prin care vinde D-na Princesa Cleopatra Trumbeţcoiu propietatea D-sale Bucşani şi Hăbenii din acestui Districtu cu tota entinderea loru după Planul ridicatu şi hotărnicia făcută în anul 1858, coprinsă din mai multe trupuri numiri, cu Pădurile dupe densele şi acaretele ce are precum: case, magazii, mora, fabrica de spirtu (seu povarna) cu tote obiectele loru şi ori-ce îmbunătăţiri şi bunurile pe densele fără a se popri nimicu pe seamai către D. Enache Gh. Dallesu în preciu de galbeni Patru zeci şi una de mii cinci sute No. 41.500.
Cu petiţiunea şi acestu actu presentându-se înnaintea Tribun: atâtu D-na Princesa Cleopatra Trumbeţcoiu prin procutatore D. Mayar C. Căplinescu cu procură legalizată de comisia colore galbena din Bucureşti la No. 1054 din 29 fevruarie ecspiratu câtu şi cumparatore D. Enache Gh. Dallesu ambele părţi au declaratu transacţiunea făcută cu a D-lor consimțementu cerând transcrierea lui.
Tribunalului
Avându în vedere declaraţiunile ambeloru părţi contractante
Având în vedere art. 722 din procedura civile şi art. 1801 din codul civil, a transcrisu acestu actu în registrul respectivu cu drepturile şi obligaţiunile prevăzute de art. 1804 şi următoru din zisul codice.
Preşedinte (ss) Indescifrabil
(ss) N. Fundăţeanu.
Anulu 1868 Fevruariu 11
No. 15
Eu vindătoarea Princesa Cleopatra Trubescoi mi-am primit preţul de mai sus în minand d’edata şi actele de care se vorbeşte mai sus domnului Ioan Gh. Dalles, pentru care spre dovadă s-a iscălit de ambele părţi.
1868 Martie 2 Bucureşti
(ss) Cleopatra Trubescoi
(ss) Ioan Gh. Dalles”.
Prinţesa Cleopatra Trubetzkoi era o femeie bogată, cultă, frumoasă, rafinată, spirituală și imposibil de intimidat, și a fost căsătorită cu prinţul Serghei Trubetzkoi, care era mai mare cu 10 ani decât ea, un colonel în armata rusă, pe cale de a deveni general, și care era chipeș, elegant și plin de bani. Căsătoria dintre cei doi a fost din nefericire de scurtă durată, de numai câteva luni și trăită pe apucate, deși cu intensitate, din cauza operațiunilor militare din războiul ruso-otoman din 1828-1829, deoarece prințul Trubetkoi a fost ucis în toamna anului 1828 la asediul cetății Brăila. Se pare că totuși, din aceasta căsătorie a rezultat o fată, Agafokleya, căsătorită cu Pavel Nicoleavitch Klushin, și decedată în 1905, însă fără a lăsa urmași.
Totodată, Prințesa Cleopatra Trubetzkoi a stăpânit un vast domeniu în comuna Floreşti, judeţul Prahova, unde trona conacul boieresc de la Băicoi (1838-1845), acesta fiind realizat arhitectonic în stil neoclasic și având ca oaspeţi în salonul ei, pe mai toţi marii scriitori şi oameni politici ai vremii: Ion Heliade Rădulescu, Cezar Bolliac, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, şi a luat dejunul chiar cu regele Carol I în prima sa vizită efectuată la Sinaia. În plus, în apropierea conacului de la Băicoi, prințesa Cleopatra Trubetzkoi a edificat în stil neogotic, capela conacului (1787; 1828), având ca arhitect un austriac, aceasta fiind singura construcție religioasă în acest stil din Țara Românească. Tot de numele prințesei se leagă și Biserica Sfinții Împărați, ctitorită între 1848-1853, care a fost pictată de Nicolae Grigorescu (1838-1907), cel care a realizat aici icoanele împărătești și cele 12 prăznicare, astfel încât a fost inaugurată cariera marelui pictor născut în localitatea Pitaru, județul Dâmbovița.
Prințesa Cleopatra Trubeţkoi, fosta proprietară a moșiei de la Bucșani, a decedat la o dată care încă suscită controverse: la Bucureşti în anul 1876 (după spusele lui Gheorghe Crutzescu), în anul 1878 (așa cum susţine renumitul istoric Paul Cernovodeanu), sau pe 20 ianuarie 1880 (după relatările descendenţilor familiei Ghica), şi a fost înmormântată în capela construită de ea la Băicoi.
Construit tot în stil neoclasic, familia Dalles deținea prin cumpărare de la prințesa Cleopatra Trubetzkoi un splendid conac boieresc la moşia de la Bucşani, ce a devenit treptat căminul familiei, conacul fiind înconjurat de numeroși arbuști care au alcătuit ulterior un impresionant parc întins pe o suprafaţă de aproximativ 22 de hectare. De altfel, Parcul dendrologic din Bucșani realizat din fondurile familiei Dalles, a fost inaugurat cu mare fast de-abia în 1903 după planurile belgianului angajat de către Elena Dalles, peisagistul Grandjean. Costurile acestui parc, inclusiv podul peste râul Ialomița, care separă astăzi localitățile Hăbeni de Bucșani, s-au ridicat la suma de 1.289.692 lei, așa cum reiese din Registrul de venituri și cheltuieli al Elenei Dalles, cercetat de noi, aflat și păstrat în custodia Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Naționale Dâmbovița. Însă, din nefericire, după al doilea Război Mondial, parcul ce înconjura maiestuos conacul Familiei Dalles, a fost distrus în cea mai mare parte.
Bibliografie:
–Arhivele Naționale Istorice Centrale București, fond Ministerul Culturii Naţionale. Direcţia Învăţământ Primar, dosarul 551/1942, Paraschiva Abramescu – Monografia Comunei Bucşani;
-Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Dâmboviţa, fond Familia Dalles, Registrul de venituri şi cheltuieli al lui Ioan I. Dalles şi al mamei sale Elena Dalles (1892-1914);
-Gábor Timar, Gábor Molna, Székely, Bálazs Székely, Sándor Biszak, Jozsef Varga, Annamaria Jankó, Hărți digitalizate ale Imperiului Habsburgic – Fișele de hartă ale celui de-al doilea militar sondaj și versiunea lor georeferențială, Editura Arcanum, Budapesta, 2006;
-Cornel Mărculescu, Familia Dalles – între mit şi realitate, în: „Curier. Revistă de cultură şi bibliologie”, An XIX, nr. 1(37), Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2013;
-Cornel Mărculescu, Din istoria comunei Bucșani, județul Dâmbovița. În memoria dascălilor noștri. File de monografie, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2015;
-Cornel Mărculescu, The surname of the Dalles family from Bucșani, Dâmbovița county, în vol. „Journal of the American Romanian Academy of Arts and Sciences”, new series, nr. 36.1, Hayward, Los Angeles, USA, Editura ARA, Publisher, Los Angeles, 2019;
-Cornel Mărculescu, Dâmbovița turistică și culturală. Clădiri, case impunătoare, oameni, locuri, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2023.
Prof.dr. Cornel Mărculescu
