Ilustrul și apreciatul sculptor Vasile Blendea, participant activ ca sublocotenent de rezervă la luptele de la Mărăști, Valea Putnei, Valea Şuşitei şi Muncelu, în timpul războiului de întregire al neamului românesc, profund marcat și impresionat de realitățile crude ale războiului, a realizat pe raza județului Dâmbovița între anii 1932-1939, un ansamblu de cinci monumente ale eroilor, legate între ele sub forma unei povestiri istorice: Monumentele din comuna Răzvad, intitulate sugestiv „Jertfa” şi „Despărțirea”, monumentul de la Ocnița („Paza Țării”),  monumentul din Valea Lungă – Cricov („Tatăl și fiul”) și cel din satul Voineşti („Omagiu eroului”).

Monumentul eroilor din Răzvadul de Jos a fost construit din bugetul comunal, postamentul de ciment proiectat de Vasile Blendea într-o viziune arhitecturală a proporțiilor, cu stilizări adecvate, distruse de placarea cu marmură. Grupul statuar (2,45×1,50) și placa basorelief sunt opera marelui sculptor Vasile Blendea. Sculptura reprezintă un grup surprins într-un moment emoțional unic, reîntregirea familiei, reîntregirea neamului, scoasă în relief de patina timpului printr- o nuanță verde-gri, dau o notă de sobrietate și monumentalitate. Propriu-zis, sculptura reprezintă un soldat ce ține în brațe viitorul  națiuniii române – copilul, iar alături se află țăranca-nevastă, iubitoare și sprijin de nădejde, îmbrăcată în costum național, iar jos, se regăsește câinele, care reprezintă fidelitatea, dar și gospodăria țărănească.

Basorelieful, este o scenă de luptă inspirată din celebrele reprezentări ale pictorului din războiul de independență de la 1877, Nicolae Grigorescu. Grupul statuar a fost turnat la „Arta Română. Siliștea. București”. În partea din față a monumentului, scrie: „Slavă eroilor căzuți pe câmpul de luptă, pentru patrie !”. Inițial, pe lateralele monumentului au fost trecuți toți eroii căzuți în războiul pentru întregirea neamului: Soare Ion, Băleanu Ghe. Ion, Săvoiu Anton, Marica Ion, Anghelina Ion, Badea Ion, Băleanu Andrei, Vișan Dumitru, Anuța Petre, Duță P. Marin, Tănase Ghe. Anghel, Soare D. Constantin, Enache Anton, Marinescu Ștefan, Nică Spirea, Bălașa Ion, Băleanu Sterea, Nedelcu Vasile, Tecșan Vasile-maior, Mihăilescu S. Ion-soldat, Vișan St. Ion, Miu Șt. Gheorghe, Dragomir T. Alexandru, Dima Ghe. Ion, Cristea I. Gheorghe, Ciulei T. Spirea, Vidroiu Petre, Toma C. Pârvu-caporal, Soare Ghe. Marin, Tudor Dumitru, Geantă Petre, Băleanu Spirea, Bucura Ghe. Marin, Vidroiu Dumitru, Marin Mihai, Gropescu Isaia (aflat pe frontonul Mausoleului de la Mărășești), Păsărică Petre, Băleanu Marin, Dinițoiu Constantin, Rotaru Dumitru, Bucur Ene, Nae Drăgoi, Tichie Dumitru, Ion S. Nedelcu – plt.maj, Enache Nicolae – plt.maj, Neagoe S. Vișan – plt.maj, Toader Alexandru – plt.maj., Nedelcu Vasile-soldar Reg 22 Infanterie, Tecșan Marin, Tănase N. Anghel, Gropescu Dumitru, Florea T.G. Constantin, Iacobescu Ion, Constantin Tudoroiu, Pătrașcu D. Nicolae, Nedelcu D. Grigore,  Radu Ghe. Toma, Vișan Ghe. Marin, Păcurețu Ghe. Dumitru, Anghelina A. Marin, Cârnaru D. Ion, Nedelcu Ion, Bica Nicolae, Anghelache Șt. Marin, Dragomir. D Gheorghe, Vlad Constantin, Ștefănică D. Gheorghe, Păcurețu Dumitru, Scurtescu D. Ion, Tomescu Toma, Veringioiu Nicolae, Burlan Spirea, Marcu Ion, Bârligea Nicolae, Balica Constantin, Manea Vasile, Apostol Dumitru, Nicolae Zamfir, Băleanu Nicolae, Tudor Dumitru, Diaconescu Gheorghe, Vișan Titu, Duță Marin, Bârligea Gheorghe, Grigorescu Aurel, Serdaru Gheorghe, Drăguțoiu Vasile, Gropescu Șerban, Dinu Gheorghe, Vidroiu Spiridon, Vașcu Petre, sergenții: Drăgănescu Dumitru, Mihăescu Ion, Săvoiu D. Ion, Tănase Ghe. Gheorghe, Tănase Ghe. Marin, Tecșan P. Petre, Tichie D. Constantin.

Monumentul eroilor din Răzvadul de Sus, a fost ridicat în 1933, sculptura și postamentul fiind concepute tot de Vasile Blendea, care înfățișează momentul dramatic al sacrificiului soldatului român în războiul de întregire, cu consecințe tragice asupra familiei, exprimat de soldatul răpus de gloanțe, căzut în brațele femeii, țăranca româncă, nevastă, mamă, soră. Momentul este sublimat prin gesticulația demnă, încărcată de un patetism înălțător și de mândrie națională. Pe soclu a fost realizat un basorelief, o compoziție care reprezintă un moment fierbinte, încrâncenat, unde soldatul din Răzvad și-a dat viața pentru țară. Grupul statuar este realizat la turnătoria „Arta Română Colentina M.S. București”.

Pe partea opusă și pe laterală, se află înscriși eroii căzuți pe câmpul de luptă în primul și al doilea război mondial: Plt.maj. Ionescu Nicolae, Anton Constantin, sergent Mertic Anton, caporal Mihai I. Dumitru, Zamfira Andrei, Ilie I. Nicolae, Sârbu Ghe. Nicolae, Roman Dragomir, Vasilescu Constantin, Drăgan Petre, soldat Bădău I. Aurelian, Radu Gheorghe, Merduș Marin, Dobre Ion, Militaru Toma, Nițescu C. Vasile, Chiriță Ion, TârleaStelian, Bărăgău Dumitru, sergent Nițescu V. Traian, Cojocaru I. Ion, caporal Mihălăchioiu Dumitru, Georgescu Vasile, soldat Vișan R. Dumitru, Negoi I. Cristache, Mina C. Constantin, Florescu N. Nicolae, Mocănoiu I. Ion, soldat fruntaș Sârbu T. Ion, sublocotenent Luca T. Ion, soldat Dumitrache C. Andrei, Militaru T. Marin, Diaconescu Stelian, Vasile I. Gheorghe, Brânzoi Cristache, plutonier Mina N. Ion, sergent Mihălăchioiu P. Dumitru, Bărăgan N. Ion, Popescu V. Aurică, caporal Merduș S. Nicolae, Matei T. Constantin, Mihălăchioiu T. Gheorghe, soldat Duță P. Gheorghe, Mocănoiu I. Nicolae, Poponete N. Constantin, Mocanu C. Gheorghe, plutonier Mușeteanu F. Ion, sergent Mihai D. Ion, Apostol A. Stelian, Vasilescu I. Stelian.

Monumentul eroilor din Ocnița, este construit din beton și statuia din bronz, construit în anul 1939 pe o suprafață de 100 m.p., pe un teren cedat de școală din terenul său și care a costat 130.000 de lei. Din chestionarul averilor publice pe anul 1940 și a proceselor verbale încheiate cu Ocolul Silvic și cu Societățile petroliere din zonă aflăm detalii importante privind construirea monumentului, fazele exercițiului financiar, etapele construcției și pregătirea dezvelirea monumentului: „Intrându-se în ordinea de zi, domnul primar expune Consiliului că potrivit nevoilor absolute pentru terminarea monumentului Eroilor din această comună care pe lângă ajutorul bănesc benevol dat de locuitorii comunei și de către Primărie mai este nevoie pentru achitarea definitivă a monumentului de suma de 62.300 lei și pentru aceasta în înțelegere cu Căminul Cultural local, urmează ca Primăria să subvenționeze cu suma de 55.000 lei, restul de lei 12.700 până la 130.000 lei costul total al monumentului să se strângă de la locuitori astfel că statuia de bronz și basorelieful să fie instalate pe soclul de beton care este deja ridicat și numele eroilor înscrise pe soclu”.

Intitulat sugestiv Paza Țării, pe monumental eroilor de la Ocnița stă scris cu litere aurii pentru eternitate: „SLAVĂ EROILOR DIN OCNIȚA CĂZUȚI LA DATORIE PENTRU PATRIE. RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ 1877-1878. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1916-1918. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1941-1945. NEAMUL DEVINE ETERN PRIN CULTUL EROILOR. NICOLAE IORGA”.

Monumentul eroilor de la Valea Lungă-Cricov

Monumentul eroilor căzuți în războaiele de la 1877, 1913 și 1916-1918, din satul Valea Lungă – Cricov, județul Dâmbovița, a fost construit din piatră, marmură și bronz, susținut de o platformă cu mai multe trepte, de formă pătrată, fiind ridicat prin stăruința preotului Policarp Popescu și inaugurat la 1 mai 1938. Monumentul reprezintă doi soldați români, unul căzut într-o parte simbolizând jertfa adusă gliei strămoșești și unul în picioare, victorios, cu pușca într-o mână și o torță în cealaltă mână. Pe cele două plăci de marmură cu dimensiunile de 120 cm x 40 cm aflate pe fațada monumentului, sunt săpate numele eroilor căzuți în cele trei războaie. Între cele două plăci de marmură se găsește o placă de bronz de 59 cm x 44 cm reprezentând stema țării încadrată de doi îngeri sub care este inscripționat: ,,ROMÂNIA ÎN VECI UNITĂ“ – V. Blendea 1938. Fabrica G. Stratima, N. Deciulescu.

Deasupra plăcii de bronz se află o altă placă de marmură cu dimensiunile de 59 cm x 20 cm, având inscripția: ,,EROILOR NOȘTRI MORȚI PENTRU PATRIE ÎN RĂZBOAIELE DE LA 1877 – 1913 ȘI 1916 – 1918”. Sub plăcile de marmură se află o placă de bronz în formă de cruce, reprezentând laurii. Postamentul lateral, spre școala veche are două plăci, una de marmură cu dimensiunile de 65 cm x 39 cm, având inscripția: „Voi umbre mari/Pe care vă slăvim/Voi ce-ați păstrat/Pământul cu nevoi/În ziua-aceasta/Sfântă ne-amintim/Și suntem toți/ Alăturea de voi”, și una de bronz de 59 cm x 45 cm, reprezentând scene de luptă.

Postamentul lateral, spre școala nouă este reprezentat de o placă de marmură cu dimensiunea de 65 cm x 39 cm, cu inscripția: „Ostaș ! Soldat necunoscut!/Ce nume-ar fi să te slăvească!/Tu te-ai luptat și ai căzut/Acolo unde te-ai născut/Pe sfânta brazdă părintească”, și o placă de bronz reprezentând plecarea soldaților români pe front și despărțirea de cei dragi, cu dimensiunea de 60 cm x 45 cm.

Monumentul eroilor din Voinești, reprezintă un fragment de viață ruptă din plaiurile dâmbovițene. Văduva îndurerată, în portul simplu de la țară și-a luat unicul fiu orfan și necăjit, cu capul și picioarele goale, și au venit să depună la mormântul soțului și părintelui erou, căzut la datorie în războiul sfânt pentru întregirea neamului românesc, lacrima durerii lor amare și floarea recunoștinței, acest tablou întruchipând o atmosferă de sfințenie evanghelică și rustică. Monumentul eroilor din Voinești, se află situat în fața școlii, vis-à-vis de Primăria comunei Voinești, având o înălțime de 5 m și o lățime de 4,3 m. Monumentul este amplasat pe un postament de ciment și a fost construit în anul 1934 din bugetul local al Primăriei comunei Voinești. Acesta, cuprinde în partea superioară o femeie și un copil din bronz, iar pe cele patru laturi câte o placă din bronz cu tablouri din războiul din 1916-1918.

Are ca înscrisuri pe partea din față „Eroilor din Voinești morți pentru patrie în 1916-1919, 1941-1945”; pe partea dreaptă este scris „Nistru”, iar pe partea stângă „Tisa”. Pe monument sunt trecute numele a 39 eroi locali căzuți în Războiul pentru Întregirea Națională, majoritatea fiind din Regimentul 22 și 62 Infanterie, precum și alți 27 de eroi locali morți în al doilea Război Mondial:

Bibliografie:

–Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Dâmbovița, fond Primăria Comunei Voinești, Monumente Istorice; fond Primăria comunei Răzvad; fond Primăria comunei Ocnița;

-Vasile Florea, Vasile Blendea (1895-1988), Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2002;

-George Toma Veseliu, Monografia comunei Ocnița. Ocnița – Scaun Domnesc, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2007;

-George Toma Veseliu, Monografia comunei Răzvad. Răzvad – Vatră Voievodală, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2012;

-Cornel Mărculescu, Vasile Blendea (1895-1987) – Pentalogii monumentale consacrate războiului de întregire națională, în „Misiunea. Revista Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României General Paul Teodorescu”, Anul V, nr. 1 (5), Bucureşti, 2018;

-Iustin Crăciun, Înapoi în timp. Noi documente și însemnări despre istoricul comunei Valea Lungă 1531-2018, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2019.

Prof.dr. Cornel Mărculescu