Aşezări istorice, cu descrierea diferitelor momente din viaţa acestor aşezări
Judeţul Dâmboviţa este bogat în monumente ce ne vorbesc de tot trecutul neamului, ne arată clipe de bucurie şi adânci momente de reculegere sufletească. Judeţul nostru a urzit o parte din trecutul ţării, urzeală ce se deapănă pe vechea cetate a Basarabilor, constituind astăzi un oraş de[ Ibidem, f. 35.] amintiri. E Târgoviştea, oraş aşezat pe malul drept al Ialomiţei, umbrit în partea de răsărit de dealurile pe care odinioară Radu cel Mare a construit Mănăstirea Dealului.
Către sfârşitul veacului al XIV, Mircea Vodă îşi aşează scaunul Domnesc la Târgovişte, care a rămas peste 333 de ani capitala ţării, până când Mircea Ciobanu a mutat-o la Bucureşti, spre a face pe placul Turcilor.
Acest oraş atât de umil astăzi a cunoscut epoca de înflorire a lui Matei Basarab când ajunge la o populaţie de peste 60.000 locuitori. „Aici a bătut inima ţării, cu toate grijile şi bucuriile ei” (Al. Vlahuţă).
„Palatul Domnesc” aşezat pe strada cu acelaşi nume, învechit, cu zidurile roase de negura timpurilor, şi-a pierdut toată strălucirea trecutului rămânând parcă un simbol al înălţării trecute, „Turnul Chindia”.
Ce păcat că nu ni s-a păstrat măcar palatul acesta unde am fi alergat ca la o şcoală înălţătoare să ascultăm şoapta zidurilor sfinte şi să trăim o parte vie din istoria neamului.
Petru Cercel ajuns Domn, influenţat de cultura şi civilizaţia Franceze, în scurta lui domnie (1570-1572),înfrumuseţă cu mult lux palatul domnesc care nu mai putea lupta cu reşedinţa de la Bucureşti.
Palatul acesta nu mai cunoaşte frământările politice de odinioară, el rămâne numai motiv de inspiraţie pentru poeţii de mai târziu.
Un semn al evlaviei şi al credinţei trecutului ne arată mulţimea bisericilor din acest oraş.
Biserica Domnească ce servea ca paraclis palatului, ridicată lângă biserica „Sf. Vineri”, a fost construită de Vladislav Vodă. După ce a fost ridicată actuala Biserică Domnească, această cupolă s-a numit „Biserica Domnească cea Mică”.
Biserica „Stelea” a fost înălţată de Vasile Lupu, ca semn al împăcării cu Matei Basarab.
Biserica „Sf. Gheorghe”, a cărei dată de zidire nu se ştia; totuşi după urmele ce se găsesc, pictură etc., se crede a fi foarte veche.
Biserica „Sf. Dumitru” este ctitorie a familiei Buzinea şi e construită în anul 1639.
Biserica „Stolnicu” este construită în 1725 de Bivel Stolnicu Constantin Cantacuzino (după cum reiese din pisanie), pe locul unei biserici din lemn, făcută de Matei Brătescu.
Biserica „Târgului” este zidită pe temelia bisericii zisă a Negustorilor, care a fost mai slabă, zidită pe la începutul secolului al XVI-lea; a fost ridicată şi sfinţită deşi neterminată de boerul Udrişte Năsturel şi Doamna sa Elena, sora lui Matei Basarab. La sfinţirea bisericii Matei Vodă aduse pe Macarie, Patriarhul Antiohiei.
Biserica „Sf. Vineri” este clădită în anii 1456-1460 de o Doamnă Sultana pe timpul lui Vladislav Basarab, reparată la anul 1654 de Dna Bălaşa, soţia lui Şerban Basarab, apoi la 1870-79 a mai fost reparată de Şerban Fusea şi la 1850 de Paharnicul Niculae Brătescu şi soţia Lixandra.
Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” este construită de Matei Basarab.
Târgoviştea a fost reşedinţa metropolitană multă vreme. La 1522 se începe construirea mitropoliei din evlavia Domnitorului Neagoe Basarab, care nu o poate termina până la moartea sa.
După 60 de ani, Mitropolia fu isprăvită de Petru Cercel, care a zugrăvit-o şi a învelit-o cu plumb.
Matei Basarab a acoperit-o şi el cu plumb după modelul „Sf. Sofii”.
Constantin Brâncoveanu, prin Mitropolitul său Teodosie, o zugrăvi a doua oară şi făcu şi alte schimbări în 1708. Biserica s-a păstrat până în 1892, dată când a fost dărâmată sub pretextul unei restaurări.
Clădirea vechei mitropolii avea trei rânduri de construcţii. Partea cea mai veche aparţinea lui Neagoe Vodă şi forma biserica propriu-zisă cu altarul şi pronaosul. Avea 4 turle şi intrare laterală.
Matei Basarabp îi adăugă un pridvor cu coloane răsucite care se păstrează în forma lor în actuala biserică.
Mitropolitul Teodosie din timpul lui Brâncoveanu astupă pridvorul pentru a mări biserica, adăugându-i un pridvor cu stâlpi de piatră înfloraţi.
Târgoviştea era de pe vremea lui Vladislav, restaurată Mănăstirea Catolică din Târgovişte de către Sf. Ion Decapistreanul.
Mănăstirea era însă mai veche, căci avea case sacre încă din 1418, ea se repară în timpul domniei lui Vladislav, care era în strânse legături cu Guvernatorul Transilvaniei, românul Huniade.
Prof.univ.dr.habil. Iulian Oncescu,
Prof.dr. Cornel Mărculescu
