Mulţi dintre părinţii copiilor, neînţelegând rolul şcolii în dezvoltarea personalităţii umane, nu-şi lăsau copiii să vină la şcoală sau le permiteau să absolve 1-2 sau, mai rar, toate cele patru clase primare. După aceea, copii îşi ajutau părinţii la muncile câmpului. În aceste condiţii, analfabetismul avea cote foarte ridicate. Acest fenomen, eradicat în ultimii ani, începe să reapară în prezent.
Pe 25 mai 1909 s-a inaugurat localul şcolii în prezenţa ministrului Instrucţiunii Publice, Spiru Haret12. Clădirea era formată, iniţial, din două săli de clasă şi cancelarie şi încadrată cu doi învăţători: Ion D. Popescu şi Constanţa Manolescu.
Şcolii i s-au adăugat în 1923 încă două clase, apoi, în 1949, încă două. În 1961 s-a realizat ultima extindere a localului şcolii, în care funcţionează acum grădiniţa cu două grupe de preşcolari.
Dintre dascălii şcolii din perioada 1918-1940, amintim pe învăţătorii Ioan Niţescu, Gheorghe Negritu, Ion Diaconu, Ecaterina şi Gheorghe Rădulescu.
La Brăneşti se înfiinţase deja o grădiniţă de copii în 1940, cu 40 de preşcolari înscrişi, 23 prezenţi, educatoare fiind Ecaterina Androne. Aceasta a fost apreciată pe 15 februarie 1941 de subinspectorul şcolar Traian Ionescu cu calificativul ,,foarte bine” pentru ,,… clasa care este foarte curată şi frumos împodobită, pentru felul cum domnia-sa înţelege să-şi facă datoria, cât şi pentru rezultatele căpătate”.
În anul şcolar 1941-1942 a funcţionat, pe lângă şcoală, o cantină unde ,,…s-a servit ceai cu pâine zilnic la circa 100 de elevi şi masa de prânz la 50 de elevi marţi, joi şi sâmbătă, cheltuielile fiind suportate de doamna Elisabeta Rizescu”. Anii războiului au condus la comasarea claselor, efectivul de elevi al unei clase fiind de circa 60 de elevi.
La Priboiu, în ultima vreme, educatoare a fost Elena Manea, iar la şcoală au predat învăţătoarele Florica Niţescu, Emilia Bălăşescu, Victor Pătraşcu, aceasta fiind doar şcoală primară, la gimnaziu elevii venind la şcoala din Brăneşti.
Mai apoi, s-au remarcat prin talentul şi dăruirea depuse în educarea tinerelor mlădiţe ce le treceau prin mâini educatoarele Elena Caisîn, Maria Cristian, Elena Brătulea, Vasilica Enache, Creaţa Vrotea, Vasilica Voicu şi Ileana Cârstea.
Tainele cititului, scrisul şi socotitul au fost dezlegate elevilor de către învăţătoarele Lucia Rădulescu, Alexandrina Mihăilă, Severa Diaconu, Ecaterina Rădulescu, Viorica Smarandache, Gretuţa Diaconescu, Maria Spătaru, Verona Ionescu, Maria Pintilescu, Simona Ene, Ivona Purea, Florina Diaconu, Natalia Vasile Voiculescu, Mihaela Savu, Monica Ilie, Cristina Voica (devenită acum educatoare), Tamara Andreiana, Cătălina Andreescu, Oana Veghiu, Corina Boboacă şi învăţătorii Afil Rădulescu (devenit profesor), Eugen Pintilescu şi Vasile Oproiu.
De educaţia ulterioară a elevilor s-au ocupat profesorii de:
-limba română: Alexandru Moraru, Minodora Platcu, Ion Diaconescu, Puiu Tănase,
Steliana Duţoiu, Maria Enache, Steliana Avram, Rodica Radu;
– limba franceză: Ion Diaconescu, Elena Iugulescu, Natalia Stanciu;
– limba engleză: Magdalena Ţanu;
– limba rusă: Eugen Jalobeanu, Adrian Purea, Eusebiu Platcu, Ruxandra Rusescu,
Nicoleta Greapcă;
– religie: Ion Popescu, Zoe Enăchescu, Cuza Gheorghe, Mariana Manta;
– matematică: Nicolae Smarandache, Gheorghe Giuvelea, Mircea Geală, Petru Gâmbuţă,
Gheorghe Ene, Vasile Badea;
– fizică – chimie: Vasile Cristian, Gheorghe Milea, Violeta Coman;
– biologie (agricultură): Afil Rădulescu, Maria Banu, Victoriţa Cîrstea, Veronica Ana;
– geografie: Severa Diaconu, Antoaneta Olteanu, Liliana Cusceac, Melania Niţu,
Mihaela Stoian;
– istorie: Dumitru Stancu, Mihai Caisîn, Paul Nicolaescu, Felicia Dinu, Daniel
Diaconescu;
– muzică: Vera Solomon, Dumitru Bendic, Camelia Anghelescu;
– desen: Gheorghe Baltoc, Dan Popescu;
– educaţie fizică: Olimpia Negritu, Sofia Necula, Benone Popescu, Gabriela Creţu,
Iulian Vasile Voiculescu, Gheorghe Deaconescu, Anca Niculescu.
Daniel Diaconescu
Va urma.
