Firea gemeneanului. Familii din Gemenea

În satul Capul Coastei şi în Brătuleşti oamenii sunt mai supuşi, mai ascultători faţă de cei bogaţi. Unii o făceau chiar din respect. Fie că proprietarul se purta cuviincios cu ei, fie că ei se obişnuiseră cu această formă, considerând că aşa trebuie să fie. Nu tot aşa se întâmpla în satul Onceşti. Nefiind în sat nici un boier, de la dispariţia Vărzarilor oamenii sau obişnuit să trăiască fiecare cam cu ce a avut el (…).

Această stare de independenţă faţă de un boier, a făcut ca nici boerii care s-au ridicat mai târziu în comună adică Iosif Diţescu în satul Capu Coastei care se ridică cam odată cu decăderea lui Nicolae Diaconescu şi Marin Căzănescu în satul Brătuleşti, care deşi fiu de ţăran sărac din satul Cândeşti-Vale, reuşeşte în scurt timp să-şi întocmească o avere destul de mare, să nu fie ascultați. Mai ales acesta din urmă nu îi poate folosi pe locuitorii acestui sat, (Oncești), aproape cu nici o ocazie. Şi mai mult decât atât, nu au putut nici cumpăra terenuri de cultură sau păşune în vatra acestui sat, nevoind nimeni (…) să vândă sau să arendeze la boieri (…). Faptul că au refuzat să lucreze sau să ia în arendă de la un boier (…) a făcut ca locuitorii satului Onceşti să fie mai întreprinzători, mai activi, mai iubitori de nou în arta pomiculturii.

Aceasta a generat într-o adevărată întrecere care mai de care, să aibă o grădină mai bună, cu pomi mai moderni, care face fructe mai căutate pe piaţă, renunţând primii la vechea cultură a prunilor cu producţie de ţuică.

Aceasta o face întâi familia Popescu în frunte cu fratele lor cel mare Nicolae Andreescu care se poate numi pe drept părintele pomiculturii moderne în satul Onceşti şi chiar în tot bazinul pomicol din Valea Dâmboviţei. Această familie originară tot din Ardeal, dintr-un sat numit Şuici. Au venit dimpreună cu tată lor preot (…)

Singurele familii de moşneni care îşi au cea mai veche origine în comuna Gemenea sunt:

1) Onceştii, urmată de Stroeşti, Rudeni etc., în satul Onceşti, şi în Brătuleşti, Băldeşeşti, Toaderii şi iarăşi Onceştii.

Celelalte familii venite prin căsătorie sau cumpărare, formează populaţia ambelor sate (..). Din vechea familie a Bratului fratele lui Oancea din Onceşti, nu a rămas de cât numele satului Brătuleşti şi o legendă care spune că cei trei fraţi, Ştefan, Radu, şi cel mai mic nu-l mai reţin, dimpreună cu sora lor Uţa, au plecat în haiducie, şi nu s-a mai întors de cât Uţa, care la bătrâneţe zideşte prima biserică în satul Brătuleşti (…).