You are currently viewing EDITORIAL: Avocați dâmbovițeni de succes la începutul secolului al XX-lea (Partea a IV-a)

EDITORIAL: Avocați dâmbovițeni de succes la începutul secolului al XX-lea (Partea a IV-a)

George Pârvulescu

S-a născut la 7 august 1876 în Târgoviște, a urmat cursurile școlii primare la Școala de Băieți Nr. 1, iar studiile secundare le-a făcut la Liceul Petru și Pavel din Ploiești. După susținerea bacalaureatului pe care l-a absolvit cu brio, s-a înscris la Facultatea de Drept sau Juridică din București, iar după frumoasele examene susținute, în anul 1899 a obținut titlul de licențiat în drept, pentru ca la 3 septembrie 1899 să se înscrie în Baroul Dâmbovița, practicând avocatura la Târgoviște. La scurt timp, George Pârvulescu, a intrat în magistratură, unde a profesat timp de trei ani, și unde a dat dovezi că posedă foarte multe cunoștințe juridice, lucru ce a făcut să fie apreciat foarte mult de către superiorii săi. A cochetat și a făcut parte din Partidul Conservator Democrat condus de Take Ionescu, fiind un apropiat al lui Basil Dimitropol și al fiului acestuia adoptiv George Cair, cu care fusese coleg, a fost primar în patru mandate al orașului Târgoviște, unde a demonstrat că are calități de bun gospodar, aducând orașului toate îmbunătățirile de care s-a simțit imediată nevoie, a scris diferite articole juridice și politice, publicate în diferite gazete ale vremii. Pentru meritele sale, a primit ca decorații: Coroana României în gradul de Cavaler și Medalia Jubiliară Carol I.

George Pârvulescu

Gheorghe (Gogu) Pârvulescu a fost căsătorit cu Alexandrina (1884-1981), care se trăgea din familia Fussea, fiind una dintre fetele lui Constantin Fussea. Gheorghe Pârvulescu era cunoscut nu numai ca avocat, ci și ca una din personalitățile de frunte ale orașului, fiind un om scund, grăsuț, simpatic, cu o mustăcioară căruntă bine tunsă și care se plimba adesea prin centrul orașului cu un veșnic trabuc din foi în colțul gurii, iar de câte ori avea ocazia se plimba cu trăsura sau cu mașina pe bulevardul orașului, în timp ce soția acestuia nu-și arăta deloc descendența dintr-o familie boierească, având chiar un obicei ciudat de a pleca în vizite în fiecare zi la orele 15.00 purtând în permanență sub braț o umbreluță. Familia Pârvulescu a avut trei fete și un băiat, fetele căsătorindu-se toate cu ofițeri de Cavalerie, așa cum era moda în perioada interbelică. Soțul uneia dintre ele, Georgeta (1913-1982), a fost celebrul maior Toma Tudoran (1903-1975), foarte cunoscut la vremea aceea ca fiind unul dintre așii concursurilor hipice naționale desfășurate uneori chiar pe hipodromul din Târgoviște, dar și al celor internaționale alături de echipa de aur a hipismului românesc din care mai făceau parte Henri Rang, Felix Țopescu, Constantin Apostol și Constantin Zahei.

În ceea ce privește băiatul familiei Pârvulescu, Eugeniu (Genu) acesta a trecut în adolescență printr-o situație foarte dramatică. Într-o zi din anul 1930, în curtea casei Pârvulescu (casa Fussea-Pârvulescu, situată pe Calea Domnească la nr. 208, a fost ridicată la începutul secolului al XX lea, pe vechile bolți ale unei case mai vechi din secolul al XVIII-lea ce aparținuse unei familii de boieri localnici Fussea) se plimba Pica, fata cea mică a familiei, alături de colega ei de liceu care era fata unui profesor cunoscut în acea perioadă cu pseudonimul de Radu Cosmin. La un moment dat, a ieșit afară și Eugeniu Pârvulescu (1915-2003), care vrând să facă o glumă fetelor, a ieșit cu o armă de vânătoare, spunându-le acestora că le împușcă. Neștiind că arma era încărcată, Genu a apăsat pe trăgaci și…din nefericire a ucis-o pe loc pe fata lui Radu Cosmin. Tragedia a fost groaznică pentru ambele familii, însă, până la urmă, tatăl lui Genu, a reușit prin relațiile pe care le avea și cu înțelegerea tatălui victimei, să închidă cazul, care ar fi trebuit să aibă un caracter penal, fără urmări pentru cel care involuntar săvârșise totusi o crimă, și care ulterior, avea să devină… jurist!

Mormântul familiilor Tudoran și Pârvulescu aflat în Cimitirul Simuleasa din Târgoviște.

În primul mandat de primar al orașului Târgoviște între 1 iunie 1906 și 12 aprilie 1907, George Pârvulescu a inițiat realizarea canalizării orașului, a obținut aprobarea pentru înființarea unui târg de vite în apropierea cimitirului sârbesc, a aprovizionării cu apă potabilă a orașului ca urmare a colaborării cu savantul Mathei Drăghiceanu, a demarat un proiect de construcție a unei școli în Mahalaua Sârbi, o fost mutată de la Mănăstirea Viforâta la Târgoviște, Școala de țesătorie și covoare, a inaugurat în prezența regelui Ferdinand, Cazinoul Ofițerilor din cazarma Regimentului 22 Infanterie de la Teiș și a fost realizat în 1906 Palatul Poștelor realizat după planurile arhitectului de origine franceză Alexandre Clavel (1875-1916), un reprezentant al stilului neoromânesc.

În al doilea mandat pe care l-a îndeplinit în funcția de președinte al Comisiei Interimare a orașului Târgoviște între anii 1923-1925, George Pârvulescu a continuat programul său de sistematizare și modernizare a orașului. Astfel, a inițiat proiectul de restaurare a Mitropoliei din Târgoviște, a înființat Premiul Orașului Târgoviște organizat din 1923 de către Societatea Hipică, a demarat efectuarea de lucrări de pietruire a străzilor Ciocârlan, Ploiești, Valea Brașovului, Calea Domnească, C. Comăneanu, au fost întocmite două proiecte pentru aprovizionarea cu apă a străzilor Matei Basarab, Colonel Băltăreț, Profesor Radian și Gimnaziului, au fost organizate în 17 mai 1923, manifestări grandioase dedicate Zilei Eroilor Neamului, au fost realizate importante reparații la bateriile de acumulatoare de la Uzina Electrică, a fost modernizată rețeaua electric a orașului sub directa supraveghere a Uzinei Eelectrice care dispunea de 997 abonați individuali, au fost introduse în 1924 noi conducte de aprovizionare cu apă pe străzile Matei Basarab, Vestei, Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, precum și cișmele publice pe străzile Profesor Radian, General Florescu, Labirint și Cazarma Pompierilor. În anul 1925, s-a finalizat reconstituirea Tribunalului, acțiune coordonată de inginerul C. Constandache, lucrările de la Liceul de fete, Spitalul Județean, Palatul Justiției, Școala Comercială, Școala de Meserii, Școala Normală, dar și

Internatul de băieți de la Gimnaziul de Băieți din Târgoviște, realizat din fondurile donate de Elena Dalles prin testamentul său întocmit la 16 mai 1918, redactat de avocatul Teodor Seimeanu în casa din București, proprietatea din strada I. C. Brătianu nr. 12, către Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în valoare de 100.000 lei, „pentru ca ministerul să construiască, în termen de doi ani de la moartea mea un internat de băieţi pe lângă Gimnaziul din Târgoviște, pe locul ce va cumpăra în acest scop în zisul oraș, cu o parte din această sumă… într-însul se vor primi și întreţine anual 20 din elevii cei mai silitori, însă lipsiţi de mijloace… Internatul va purta numele «Ioan I. Dalles»”. Inaugurarea internatului „Jean I. Dalles” a avut loc în decembrie 1925, în prezența miniștrilor I. G. Duca (1879-1933) și dr. Constantin Angelescu (1869-1948), evenimentul fiind deosebit de important pentru orașul Târgoviște.

Al treilea mandat în funcția de primar al orașului Târgoviște, al avocatului George (Gogu) Pârvulescu s-a derulat în perioada cuprinsă între 18 decembrie 1927 și noiembrie 1928, timp în care orașul de la Chindie s-a confruntat cu anumite fraude petroliere, a fost cristalizată împărțirea orașului în patru sectoare și a fost inițiat „studiul traseului Milioarei” (un pârâu al orașului care făcea ravagii la inundații). Ca și realizări de sistematizare a orașului Târgoviște, s-au continuat lucrările începute în 1925 privind pavarea bulevardului Carol I, s-a optat pentru conectarea orașului la rețeaua electrică utilizată de orașul București, care venea de la Dobrești, au fost demarate ample lucrări privind finalizarea adăposturilor destinate Serviciului de Salubritate de pe lângă Secția de Pompieri, a cărei cazarmă a fost și ea reparată și consolidată, s-a luat în discuție Regulamentul de Întreținere a Cimitirelor de pa raza orașului Târgoviște (Central, Sârbi, Simuleasa și Suseni), au fost continuate lucrările de la Spitalul Județean, au fost încurajate firmele de transport călători care să efectueze curse cu autobuze în toate direcțiile, a fost introdus „Trenul Dimitriu”, care efectua traseul dintre București și Pietroșița, a fost mutată Școala de Arte și Meserii în clădirea Diaconescu, care era în proprietatea orașului.

În ultimul mandat de primar al orașului Târgoviște desfășurat între 22 noiembrie 1933 și 11 ianuarie 1938, cel de-al patrulea, George Pârvulescu a continuat politica promovată în mandatele anterioare, de pavare a străzilor și înzestrarea salubrității cu noi vehicule, a continuat lucrările de canalizare și construcție a Halei orașului finalizată la 23 noiembrie 1934, a continuat lucrările pentru înființarea unui obor de vite și cereale, au apărut noi comune suburbane morașului Târgoviște: Ulmi, Viforâta, Valea Voievozilor, Matraca, Nisipuri și comuna Colanu cu satele Colanu, Dumbrava, Udrești și Priseaca. Tot în această perioadă, a fost inițiat planul pentru realizarea unui nou târg săptămânal, a fost semnată o înțelegere cu Societatea de Telefoane, a fost înființat Oficiul Județean de Turism, a fost inaugurat bustul turnat în bronz al părintelui Ruinurilor Târgoviștei, poetul Vasile Cârlova, realizat de către Vasile Blendea, au fost stabilite acele locuri unde pot staționa trăsurile și autobuzele în oraș, era conturată Casa Învățătorilor din județul Dâmbovița, dar și Căminul fiilor de CFR-iști, Grădinița de Copii de pe strada Constantin Brâncoveanu, realizată de Societatea Ortodoxă a Femeilor Române după planurile arhitectului I. Răducănescu. La 3 octombrie 1935, a fost dezvelit bustul lui Ienăchiță Văcărescu, în prezența unor notabilități importante naționale și locale ale epocii: scriitoarea Elena Văcărescu, ministrul Educației Naționale, dr. Constantin Angelescu, prefectul județului Dâmbovița, Constantin Dimitriu, directorul liceului, Nicolae Popescu-Nedea, primarul orașului, Gogu Pârvulescu, Constantin Dănescu, Eliza și Ion Lahovari, I. N. Negoescu, I. D. Pietrari, avocata Lizica Popescu, Ștefan C. Ioan, consilierul ministrului învățământului, Dimitrie Popescu, șeful Arhivelor Ministerului de Externe, Elena Popescu Nedea, soția directorului liceului. În același timp, la solemnitatea din 3 octombrie 1935, au mai participat și cadrele didactice ale liceului Ienăchiță Văcărescu, dintre care amintim aici pe: G. Pătru, C. Constantinescu, Ilie Angelescu, Anghel Nicolescu și Victor Brânduș. La cererea prefectului Constantin Dimitriu, primăria Târgoviște, prin George Pârvulescu a luat în dezbatere și realizarea „Bulevardului Cetății”, a unei alei tip bulevard de-a lungul Iazului Morilor, între Podul Mihai Bravul și Sala de Arme, precum și lucrări de reparații și amenajări interioare la Liceul Carabella.

 

Surse:

-L. Scărlătescu, Albumul Corpului Avocaților din România în anul 1911, Tipografia „Unirea” Calea Moșilor no. 132, București, 1911;

-Theodor Nicolin, Periplu târgoviștean. Străzi, case, oameni, amintiri, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2004;

-Corneliu Popescu, Bulevardul Castanilor, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2005;

-Mihai Oproiu, Corina Andrei, Târgoviște. Evoluția administrativă a municipiului între secolul al XV-lea și 1947 (județi, prezidenți, primari), Editura Zven, Târgoviște, 2019;

-Cornel Mărculescu, The surname of the Dalles family from Bucșani, Dâmbovița county, în vol. „Journal of the American Romanian Academy of Arts and Sciences”, new series, nr. 36.1, Hayward, Los Angeles, USA, Editura ARA, Publisher, Los Angeles, 2019;

-Cornel Mărculescu, The Cultural heritage of the Dalles family in Bucșani, Dâmbovița county, în vol. „Journal of the American Romanian Academy of Arts and Sciences”, new series, nr. 36.1, Hayward, Los Angeles, USA, Editura ARA, Publisher, Los Angeles, 2019.

 

Prof.dr. Cornel Mărculescu